Defrișările globale au scăzut cu 15% în 2025, dar progresul rămâne fragil
Defrișările la nivel mondial au încetinit anul trecut, însă experții avertizează că această îmbunătățire ar putea să nu dureze, pe fondul deteriorării situației din Africa Centrală și al efectelor fenomenului meteorologic El Niño, potrivit unui studiu de referință publicat miercuri.
Conform studiului realizat de colectivul Forest Declaration Assessment, care reunește oameni de știință, ONG-uri și grupuri de experți, 7 milioane de hectare de pădure au fost distruse definitiv la nivel global în 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 15% față de 2024.
Erin Matson, expertă la Climate Focus și coautoare a raportului, a declarat în timpul unei prezentări de presă că cifra este „încurajatoare” și „arată că progresul este posibil”. Ea a adăugat însă că, deocamdată, 2025 reprezintă „o excepție, nu o nouă traiectorie”.
Exploatarea resurselor, principala cauză a defrișărilor
Exploatarea materiilor prime agricole sau minerale rămâne principala cauză a defrișărilor și a degradării pădurilor. Relativa îmbunătățire a situației de anul trecut este rezultatul unei limitări a extinderii terenurilor agricole și a pășunilor în Amazonul brazilian și, mai general, al unei situații mai favorabile în America Latină.
Actualul președinte brazilian, Luiz Inácio Lula da Silva, a încurajat protejarea pădurilor. Adversarul său, Flavio Bolsonaro, este însă favorit în turul doi al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie.
Ane Alencar, de la Institutul Amazonian de Cercetare a Mediului (IPAM) din Brazilia, subliniază că reducerea defrișărilor nu a fost obținută prin sacrificarea producției agricole sau a dezvoltării economice. Aceasta ar putea descuraja puternicul sector agroalimentar brazilian să încerce să inverseze tendința, chiar dacă Lula pierde alegerile prezidențiale, speră ea.
Autorii studiului se tem că progresele recente ar putea fi amenințate și de noii lideri din Columbia sau Peru.
Situația din bazinul Congo s-a deteriorat accentuat
În ciuda îmbunătățirii generale la nivel mondial, situația s-a deteriorat anul trecut în bazinul Congo, unde defrișările au ajuns la 2,4 milioane de hectare, un nivel comparabil pentru prima dată cu cel din America Latină.
Sam Nguiffo, avocat și fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun, deplânge „un dezastru”. „Aspectul economic pare să aibă întotdeauna prioritate în gestionarea pădurilor din Africa Centrală, cu exploatarea pentru cherestea sau conversia pădurilor pentru alte activități economice, cum ar fi industria agricolă sau minieră”, a declarat el.
Degradarea pădurilor, adesea primul pas înaintea defrișărilor definitive, a progresat și în Africa anul trecut, dar a scăzut cu 34% la nivel global, după un 2024 marcat de numeroase incendii.
Obiectivele pentru 2030 rămân departe
În ciuda încetinirii înregistrate în 2025, lumea încă se abate de la traiectoria corectă de eliminare a defrișărilor până în 2030, un angajament asumat de peste 140 de lideri la conferința internațională privind clima COP26 de la Glasgow.
Pentru a îndeplini acest angajament, defrișările ar trebui să scadă cu aproximativ 1 milion de hectare pe an, ceea ce este departe de tendința din ultimii ani.
Autorii studiului rămân precauți în privința viitorului, menționând că fenomenul meteorologic El Niño, de o putere excepțională, care este în desfășurare, ar putea intensifica „riscurile de secetă și incendii” în pădurile tropicale.
„Efectele acestui fenomen El Niño sunt deja vizibile în țări precum Indonezia, unde incendii uriașe ard de săptămâni întregi”, a remarcat Erin Matson. Prin urmare, o reducere suplimentară a defrișărilor la nivel global, similară cu cea din 2025, i se pare „puțin probabilă” în acest an.
