O campioană a sinecurilor – Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română

Într-o revelație scandalos de transparentă, pensionara Constanța Coman, un fost consilier de încredere al politicianului Marian Neacșu, are parte de o recompensă financiară considerabilă din partea statului român, având în vedere pozițiile sale în Consiliile de Administrație ale ROMATSA și Loteriei Române. Conform surselor, aceasta este remunerată lunar cu 46.850 de lei brut de la ROMATSA și 25.866 de lei brut de către Loteria Română. Cumulând aceste sume, venitul net lunar al lui Coman depășește 14.500 de euro, rezultând un total anual de 112.000 de euro, sumă care ajunge în buzunarele sale după deducerea impozitelor.

Cariera profesională a Constanței Coman a început în 1980, când a fost angajată ca economist la Întreprinderea de Rulmenți Alexandria. A continuat evoluția sa profesională în diverse instituții, inclusiv la Oficiul Județean de Turism Teleorman și la Direcția Finanțelor Publice Teleorman, unde a coordonat activitățile de control fiscal. Marea sa influență a venit după 1989, când s-a școală în antreprenoriat în paralel cu activitatea în sectorul public, fiind numită ulterior în funcții înalte în Ministerul Finanțelor Publice, ocupându-se de aspectele fiscale ale contribuabililor mari, printre care cei conectați cu Ioan Niculae.

În 2006, Coman a decis să combine experiența sa profesională cu activitățile antreprenoriale, înființând împreună cu soțul său, Lucică Coman, firma Audit Coman Expert – ACE SRL, care a câștigat un contract important cu InterAgro, consolidându-și astfel statutul în sectorul auditului și contabilității. Aceste amenajări complicate sunt ilustrative pentru modul în care relațiile de putere și afaceri se îmbină în contextul românesc, generând oportunități financiare semnificative pentru cei care navighează cu abilitate prin aceste canale. Aceste cifre ridică întrebări esențiale despre meritele și integritatea sistemului de remunerare a fostelor cadre publice în România.

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a demisionat: „Aleg să plec”

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a anunțat vineri că renunță la funcția de prim-ministru, precizând că nu își mai poate îndeplini mandatul în conformitate cu principiile și convingerile personale. Această decizie a fost comunicată printr-o postare pe Facebook, unde a evidențiat importanța responsabilității în asumarea acestui rol.

„Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate, convins că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. Când am realizat că nu mai pot exercita mandatul în acord cu valorile mele, aleg să plec”, a afirmat Munteanu, subliniind că va continua să își servească țara din orice altă poziție viitoare.

Reacția președintei Maia Sandu

La scurt timp după anunțul demisiei, președinta Maia Sandu a făcut o declarație referitoare la situație. Ea a apreciat activitatea lui Munteanu, mulțumindu-i pentru eforturile depuse într-o perioadă marcată de provocări economice. Sandu a remarcat că, deși premierul a avut intenții bune, se aștepta la „o mai mare implicare în decizii dificile” și la o comunicare mai eficientă cu cetățenii privind reformele necesare.

„Reformele sunt dificile, iar multe dintre ele au fost inițiate. Domnul Munteanu este o persoană de bună credință, dar am sperat la o mai mare prezență și implicare în chestiuni complicate”, a adăugat președinta Republicii Moldova.

Sfârșitul unui mandat tumultuos

Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru în toamna anului 2025, în urma succesului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare. Demisia sa intervine într-un context politic tensionat, marcat recent de scandalul MOLDATSA care a provocat demisii, excluderi din rândurile PAS și controale suplimentare asupra întreprinderilor de stat.

Prin intermediul mesajului său, Munteanu și-a exprimat recunoștința față de miniștri și echipele acestora, apreciind profesionalismul și buna credință demonstrate de către colaboratori în perioada mandatului său.

„Voi continua să-mi servesc țara, indiferent de poziția pe care voi ocupa, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care fiecare dintre noi trebuie să-l păstreze,” a concluzionat Munteanu, subliniind angajamentul său față de binele național.

Marian Neacșu, Fratele Penalului Neacșu de la PSD, la Autoritatea Aeronautică

Un arbitru de scrabble, cu formare în ingineria mașinilor termice, a fost numit în 2022 de Sorin Grindeanu în conducerea Autorității Aeronautice Civile (AAC), o instituție responsabilă cu reglementarea, certificarea și supravegherea siguranței aviației civile. Acest arbitru este fratele lui Marian Neacșu, o figură controversată din PSD, cunoscut pentru condamnarea sa definitivă din 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce a angajat ilegal fiica sa la biroul său de parlamentar. Deși a fost reabilitat, trecutul său continuă să ridice semne de întrebare.

Mihai Neacșu, fratele lui Marian, deține funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița și, în anul fiscal 2023, a raportat câștiguri nete de 106.476 de lei pentru simpla prezență la ședințele Consiliului de Administrație al AAC. Se observă că mandatul său nu îl obligă să fie prezent, având posibilitatea de a-și delega votul altui membru. Pe lângă venitul său, AAC îi oferă lui Mihai Neacșu facilități precum telefon, tabletă, laptop, abonament de telefonie, diurnă și cheltuieli de delegație la nivelul directorului regiei.

Germania: AfD se menține pe primul loc în intențiile de vot, partidele coaliției de guvernare scad

Conform unui sondaj recent realizat de institutul Infratest dimap pentru postul public ARD, Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) continuă să conducă preferințele electoratului, având un avans de cinci puncte procentuale față de partidele coaliției de guvernare. Astfel, AfD se menține la 27%, în timp ce blocul conservator format din Uniunea Creștin Democrată (CDU) și Uniunea Creștin Socială (CSU) a înregistrat o scădere, ajungând la 22% din intențiile de vot.

În aceeași măsură, Partidul Social Democrat (SPD), component al coaliției, a pierdut un punct procentual, situându-se la 12%. De asemenea, partidele Verde și Die Linke au câte 15% și, respectiv, 11%, fiecare dintre aceste formațiuni câștigând un punct procentual comparativ cu sondajul anterior. În contrast, Partidul Liber Democrat (FDP), cu o cotare de doar 4%, se află sub pragul necesar pentru accederea în Bundestag.

Studiul a inclus un eșantion reprezentativ format din 1.317 respondenți cu drept de vot, realizat în perioada de luni până miercuri, înainte de anunțul reformelor propuse de coaliția de guvernare. Este important de menționat că marja de eroare a sondajului este de 2-3 puncte procentuale, ceea ce sugerează o variabilitate în percepțiile electoratului față de actuala administrație.

Marius Budăi îl acuză pe Ilie Bolojan că a preluat propunerea PSD privind un „guvern de armistițiu”

Deputatul PSD, Marius Budăi, a îndreptat critici aspre către premierul interimar Ilie Bolojan, afirmând că acesta nu face altceva decât să adopte ideile social-democraților referitoare la formarea unui „guvern de armistițiu”. Budăi sugerează că Bolojan alterează în mod constant condițiile menite să faciliteze înființarea unui nou executiv, având ca scop adeserea menținerii sale în funcția de premier interimar mai mult timp decât ar fi necesar.

Într-o postare pe Facebook, Budăi a denumit pe Bolojan „maestrul incontestabil al răzgândirilor strategice”, acuzându-l de faptul că a preluat fără ezitare o propunere care fusese avansată de PSD cu mult înainte de actuala situație politică. „Noua ‘găselniță’ de geniu se numește ‘Guvernul de armistițiu’. Sună nobil, dar mai ales sună exact ca ceea ce PSD a propus de când a căzut primul pion pe tabla de șah”, a scris Budăi.

Critici la adresa negocierilor pentru formarea unui nou Guvern

Budăi a continuat să își exprime nemulțumirile, subliniind că Bolojan a schimbat în mod repetat poziția sa în cadrul negocierilor, invocând o serie de „armistiții” care, potrivit lui, nu au fost respectate. Acesta pune la îndoială intențiile premierului interimar și ale USR, considerând că miza reală nu este formarea rapidă a unui nou cabinet, ci prelungirea perioadei în care Guvernul interimar rămâne la conducere.

„Să aștepți ca domnul Bolojan și USR să fie de acord cu un guvern este ca și cum ai merge înainte și te-ai aștepta să ajungi la orizont. Oricât de mulți pași ai face, se îndepărtează cu aceeași distanță”, a explicat Budăi, evidențiind cum regulile de joc par să se schimbe constant, de fiecare dată când partidele reușesc să îndeplinească condițiile impuse de Bolojan.

Contextul blocajului politic din România

România se confruntă cu un blocaj politic de aproape două luni, rezultat al demiterii Guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură pe data de 5 mai. Negocierile ce au urmat între principalele partide nu au dus la formarea unei majorități, disputa fiind centrată pe funcția de premier și pe garanțiile necesare pentru susținerea unei viitoare echipe guvernamentale.

După căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, care a renunțat la mandat din lipsă de sprijin. Apoi, Adrian Veștea a fost propus, dar guvernul său a eșuat la vot, obținând doar 189 de voturi din cele 233 necesare pentru învestire. Astfel, discuția despre formarea unui guvern „de armistițiu” a reapărut ca o potențială soluție pentru depășirea crizei politice.

Keir Starmer va permite ca puburile să rămână deschise până la ora 5 dimineaţa pentru meciul Mexic – Anglia

Într-o decizie recentă, Keir Starmer a anunțat că puburile din Anglia și Ţara Galilor vor putea să funcționeze până la ora locală 5 dimineaţa, cu ocazia meciului din cadrul Campionatului Mondial de Fotbal dintre Anglia și Mexic. Această măsură a fost luată ca urmare a cererilor fanilor și a industrie de ospitalitate, și subliniază importanța susținerii echipei naționale în acest eveniment important.

Până acum, puburile aveau program de funcționare restricționat, iar aceasta schimbare are scopul de a permite suporterilor să se bucure de o experiență completă în timpul meciului, care promise să se întindă până în zori. Starmer a subliniat că acest eveniment este de „importanţă excepţională”, motiv pentru care a fost necesară această flexibilitate din partea guvernului.

Starmer a declarat: „Faptul că pub-urile rămân deschise până la fluierul final este o veste bună pentru suporteri și o veste bună pentru pub-uri, care sunt pilonii comunităților noastre. Întreaga țară va susține echipa noastră, și este esențial să le oferim suporterilor oportunitatea de a se bucura deplin de meci”.

Ministrul comunităţilor, Steve Reed, va trimite o scrisoare autorităților locale pentru a le informa despre aceste modificări și cum se vor aplica ele pe parcursul desfășurării meciului. De asemenea, guvernul a mai relaxat regulile privind licențele pentru pub-uri, adaptându-se astfel la diferențele de fus orar între Regatul Unit și țările participante la turneu.

Ungaria revocă azilul pentru Zbigniew Ziobro. Polonia pregătește extrădarea fostului ministru al Justiției

Autoritățile din Ungaria au decis să revoca statutul de azil acordat lui Zbigniew Ziobro, fostul ministru polonez al Justiției, împreună cu adjunctul său, Marcin Romanowski. Aceștia sunt căutați în Polonia pe baza unor acuzații grave, inclusiv abuz de putere. Anunțul privind revocarea azilului a fost făcut de Radosław Sikorski, ministrul polonez de Externe, care a subliniat că au fost anulate și documentele de călătorie ale celor doi. De asemenea, soția lui Ziobro, Patrycja Kotecka-Ziobro, a fost privată de protecția oferită de Ungaria.

Sikorski a comunicat că a primit o „confirmare scrisă” din partea autorităților ungare în legătură cu revocarea protecției, subliniind că „roțile justiției se învârt încet, dar se învârt” în contextul acestui caz. Zbigniew Ziobro, o figura marcantă din cadrul fostei administrații conduse de partidul Lege și Justiție (PiS), se confruntă cu acuzații de comitere a 26 de infracțiuni, printre care deturnarea de fonduri publice și abuzuri în exercitarea puterii.

Se susține de către anchetatori că fostul ministru ar fi coordonat un „grup criminal organizat” care a reușit să deturneze aproximativ 150 de milioane de zloți din Fondul Justiției, un program destinat sprijinirii victimelor infracțiunilor. În urma acuzațiilor, Ziobro a fugit în Statele Unite, unde i-a fost acordată o viză din partea administrației Trump și a devenit comentator de televiziune.

Ziobro a locuit în Ungaria începând cu luna octombrie a anului trecut, beneficiind de „azil politic” oferit de guvernul condus de Viktor Orbán, un aliat al PiS. În prezent, premierul ungar, Péter Magyar, a afirmat că va căuta soluții legale pentru a asigura întoarcerea lui Ziobro și a lui Romanowski în Polonia.

În contextul acestor evenimente, Waldemar Zurek, actualul ministru polonez al Justiției, a declarat că Varșovia va folosi „toate mijloacele legale” pentru a-i aduce pe cei doi în fața justiției, inclusiv prin solicitarea unui mandat european de arestare, în cazul în care Ziobro va reveni în Uniunea Europeană.

Acest caz poate provoca tensiuni suplimentare în relațiile dintre Polonia și Statele Unite, având în vedere informațiile potrivit cărora Ziobro ar fi ajuns în SUA cu sprijinul unor oficiali din administrația Trump. Pe de altă parte, premierul Poloniei, Donald Tusk, adoptă o abordare pragmatică în relațiile cu Washingtonul, în ciuda scandărilor politice.