Peste 60% dintre femeile din armata germană, victime ale hărțuirii sexuale
Un nou studiu prezentat de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, arată că peste 60% dintre femeile care servesc în forțele armate germane, Bundeswehr, au fost victime ale unor comportamente sexuale neadecvate, de la remarci obscene până la hărțuire fizică. Cercetarea relevă că numărul real al incidentelor este de trei până la cinci ori mai mare decât cel raportat oficial autorităților militare.
Pentru realizarea studiului a fost efectuat un sondaj online anonim, în care participantele și participanții au răspuns la 41 de întrebări. Scopul cercetătorilor a fost să afle cât de serioase și grave sunt cazurile care nu ajung să fie raportate.
Amploarea fenomenului, mult mai mare decât cifrele oficiale
„Amploarea comportamentelor sexuale neadecvate depășește cu mult cifrele raportate oficial”, a declarat Boris Pistorius după prezentarea raportului. Potrivit acestuia, mai puțin de o treime dintre cazuri au fost raportate.
La rândul său, inspectorul general Carsten Breuer, cel mai înalt ofițer militar din Germania, a precizat că incidența comportamentelor sexuale neadecvate este de trei până la cinci ori mai mare decât numărul cazurilor raportate. Rezultatele indică faptul că violența sexuală și hărțuirea reprezintă o problemă sistemică în cadrul Bundeswehr, iar reprezentanții armatei se tem că situația ar putea descuraja femeile să se înroleze.
Patru niveluri de gravitate
Dintre militarii care au completat chestionarul, 4.000 au declarat că au fost victime ale hărțuirii sexuale în timpul serviciului. Prin raportarea rezultatelor la întregul personal militar, studiul indică un procent de peste 60% dintre femei.
„Cele mai frecvent afectate – lucru care nu surprinde – sunt femeile tinere, aflate în gradele inferioare”, a declarat Boris Pistorius. În cazul bărbaților, militarii care nu sunt heterosexuali sunt afectați într-o măsură mai mare. „Agresorii sunt, în marea lor majoritate, bărbați”, a adăugat ministrul Apărării.
Studiul a împărțit comportamentele neadecvate în patru categorii, în funcție de gravitatea lor. Prima a inclus remarci cu conotație sexuală și comentarii obscene: aproape 40% dintre femeile care au participat la sondaj și 16% dintre bărbați au spus că au trecut prin astfel de experiențe. Alte 15% dintre persoane au spus că au fost hărțuite prin imagini realizate fără acordul lor sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale. În ceea ce privește agresiunile fizice, 9% dintre femei și 3% dintre bărbați au afirmat că au fost victime ale unor astfel de fapte. Totodată, 2% dintre femei și bărbați au declarat că s-au confruntat cu acte de violență sexuală propriu-zisă în cadrul Bundeswehr.
Aproximativ o treime dintre militarii care au răspuns la chestionar, atât femei, cât și bărbați, au spus că nu au raportat incidentele fiindcă nu aveau încredere în superiorii lor pentru a desfășura o anchetă serioasă.
Plan de acțiune împotriva hărțuirii
Ministrul german al Apărării a declarat de mai multe ori că aplică o politică de toleranță zero față de abaterile de natură sexuală. După publicarea studiului, acesta a prezentat și un plan de acțiune pentru combaterea fenomenului, bazat pe trei direcții principale.
Prima direcție se referă la prevenirea acestor comportamente, prin introducerea unor cursuri obligatorii în programele de pregătire ale militarilor. „Abordarea abaterilor de natură sexuală va deveni o componentă obligatorie a programelor de calificare în cadrul Bundeswehr-ului”, au transmis reprezentanții armatei. La rândul său, Carsten Breuer a declarat că „abaterile de natură sexuală vor deveni o temă de instruire la toate nivelurile, încă de la început”.
Al doilea pilon al planului urmărește îmbunătățirea modului în care sunt investigate aceste cazuri. Autoritățile militare vor stabili puncte de contact, proceduri de raportare și reguli pentru desfășurarea anchetelor. Mai mult decât atât, sancțiunile disciplinare vor fi anunțate public în unitatea din care face parte militarul respectiv, o măsură cunoscută sub denumirea de „anunțare în fața trupelor”, al cărei rol este de a crește încrederea victimelor și de a-i descuraja pe cei care ar putea comite astfel de abateri. „Oricine nu constituie un model de urmat – sau, mai mult, tolerează abaterile ori nu le sancționează cu fermitate – nu va mai putea deține o funcție de conducere”, a avertizat ministrul.
Al treilea pilon al planului se referă la sprijinirea victimelor. Printre măsurile analizate se află înființarea unui punct de raportare anonim, astfel încât persoanele care vor să semnaleze incidente să nu depindă exclusiv de încrederea într-un superior.
