Enrico Letta avertizează că Europa nu poate fi independentă cu o cercetare fragmentată
Fostul premier italian Enrico Letta a declarat marți, la Bruxelles, că Uniunea Europeană nu poate deveni pe deplin independentă atât timp cât cercetarea și inovarea rămân fragmentate între cele 27 de state membre. Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susținut la European Research and Innovation Days 2026, eveniment organizat de Comisia Europeană.
Letta a subliniat că piața unică europeană trebuie adaptată la schimbările economice și geopolitice actuale. „Europa trebuie să fie independentă. Iar Europa nu este independentă”, a afirmat el. Fostul prim-ministru a explicat că, dacă în urmă cu 40 de ani statele europene erau suficient de mari pentru a juca singure un rol în lume, astăzi acest lucru nu mai este valabil.
El a atras atenția că statele membre nu mai pot asigura individual nici competitivitatea economică, nici independența strategică. „Astăzi, dacă ești mic și izolat, poți fi competitiv, dar nu ești suveran”, a spus Letta.
Fragmentarea cercetării, un obstacol în competiția globală
Potrivit fostului premier italian, împărțirea cercetării și inovării între 27 de sisteme naționale limitează posibilitatea dezvoltării unor proiecte de mare amploare și contribuie la dependența Europei de tehnologii și resurse externe. Fără a nominaliza Statele Unite sau China, Letta a atras atenția că alte puteri dispun de avantajul unor piețe mai mari, care le permit să dezvolte proiecte la scară largă.
„Dacă nu reușim să facem acest lucru, dacă nu reușim să ne convingem cetățenii că această misiune este fundamentală pentru viitorul nostru, vom continua să credem că putem acționa la nivel național, fragmentați, singuri. Și este clar că succesul va fi în mâinile altora, care sunt mai mari decât noi”, a avertizat el.
Ce presupune „a cincea libertate” a pieței unice
Enrico Letta, prim-ministru al Italiei între 2013 și 2014 și în prezent președinte al Institutului Jacques Delors, este autorul unui raport privind viitorul pieței unice europene, prezentat liderilor UE în aprilie 2024. Documentul, intitulat „Much More Than a Market” („Mult mai mult decât o piață”), propune, printre altele, dezvoltarea unei „a cincea libertăți”, dedicate circulației cunoașterii, cercetării, inovării și educației.
Această libertate ar completa cele patru libertăți fundamentale ale pieței unice europene, care permit libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor. În discursul de marți, Letta a susținut că a cincea libertate trebuie să devină unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene.
„A cincea libertate trebuie să devină tot mai mult un proiect emblematic și, în general, marca și cadrul a ceea ce facem la nivel european”, a declarat acesta.
