Liderii mondiali se reunesc la COP31, în Antalya, în timp ce obiectivul de 1,5 grade este considerat imposibil de atins
Reprezentanți ai aproape tuturor statelor lumii se reunesc, în perioada 9-20 noiembrie, în orașul turc Antalya, pentru cea de-a 31-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP31). Turcia găzduiește oficial conferința, în timp ce Australia coordonează negocierile.
Summitul are loc într-un context marcat de fenomene meteorologice extreme, creșterea emisiilor de carbon și divergențe majore între state privind renunțarea la combustibilii fosili și finanțarea măsurilor de protecție climatică. Participanții vor încerca să transforme angajamentele internaționale în măsuri concrete, în condițiile în care progresele în combaterea încălzirii globale rămân insuficiente.
ONU: limitarea încălzirii globale la 1,5 grade nu mai este realizabilă
Summitul este precedat de o perioadă caracterizată de secetă severă, temperaturi extreme, incendii de vegetație și scăderea nivelului apelor în importante râuri europene. La sfârșitul lunii august, inundațiile provocate de o avalanșă de roci și gheață în Nepal și Tibet au distrus localități întregi și au provocat peste 1.400 de decese. La nivel mondial, emisiile de carbon continuă să crească.
Conform evaluărilor ONU, limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, obiectiv stabilit prin Acordul de la Paris din 2015, nu mai este considerată realizabilă. Estimările actuale indică o creștere a temperaturii globale de până la 2,6 grade Celsius, chiar dacă angajamentele climatice existente vor fi implementate integral.
Renunțarea la petrol, gaze și cărbune, principalul punct de dispută
Reducerea dependenței de combustibilii fosili reprezintă una dintre temele centrale ale negocierilor. Germania și Uniunea Europeană susțin accelerarea tranziției energetice, însă state producătoare de petrol, precum Arabia Saudită, se opun unor acorduri care le-ar afecta modelul economic. China, deși a investit masiv în energia eoliană și solară, respinge în mod tradițional intervențiile externe în stabilirea politicii sale energetice.
Negocierile sunt îngreunate și de regula consensului, care permite unui singur stat să blocheze adoptarea unei decizii. David Victor, specialist în politici climatice la Universitatea California din San Diego, consideră că progresele concrete ar putea veni mai degrabă din alianțe restrânse între guverne și companii decât din acorduri globale. Un exemplu îl reprezintă reuniunea organizată în aprilie, în Columbia, la care au participat reprezentanți din 57 de țări pentru a discuta reducerea utilizării combustibililor fosili.
Electrificarea economiei, printre obiectivele COP31
Turcia și Australia urmăresc promovarea industrializării ecologice și accelerarea utilizării energiei electrice. Unul dintre obiective este creșterea ponderii electricității în consumul mondial de energie de la aproximativ 20% în prezent la 35% până în 2035.
Potrivit unei analize a Agenției Internaționale pentru Energie, electrificarea accelerată ar putea reduce cu peste 400 de miliarde de dolari facturile energetice ale statelor importatoare de combustibili până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2025. Ministrul german al Mediului, Carsten Schneider, susține că tranziția ar putea contribui atât la protejarea climei, cât și la reducerea dependenței economice de importurile energetice.
Finanțarea climatică, o altă problemă majoră
Țările în curs de dezvoltare solicită sprijin financiar suplimentar pentru adaptarea la schimbările climatice și gestionarea pagubelor provocate de fenomenele extreme. La summitul ONU din 2024, desfășurat la Baku, statele industrializate au convenit mobilizarea a cel puțin 300 de miliarde de dolari anual până în 2035. Sursele acestor fonduri rămân însă controversate, în timp ce unele economii dezvoltate și-au redus ajutorul internațional.
Germania a alocat în 2025 aproximativ 4,7 miliarde de euro pentru finanțare climatică internațională, față de 6,1 miliarde de euro în anul precedent. Jan Kowalzig, expert al organizației Oxfam Germania, avertizează că sprijinul actual este mult sub necesitățile statelor vulnerabile. La rândul său, Cosima Cassel, specialistă în diplomație climatică la centrul de analiză E3G, consideră că succesul COP31 va depinde de măsuri concrete, inclusiv extinderea rețelelor electrice, dezvoltarea capacităților de stocare a energiei și eliminarea obstacolelor din calea electrificării.
