Alegerile din Israel: Likud conduce în exit-polluri, dar nicio tabără nu obține majoritatea
Partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, ar urma să obțină cele mai multe mandate la alegerile parlamentare de marți din Israel, potrivit exit-pollurilor publicate la închiderea secțiilor de votare. Cu toate acestea, nici tabăra premierului, nici blocul opoziției nu ar reuși să atingă pragul de 61 de mandate necesar pentru formarea unui guvern în Knessetul de 120 de locuri.
Estimările postului public Kan indică 25 de mandate pentru Likud și 21 pentru partidul de centru Yashar, condus de Gadi Eisenkot. Blocul opoziției ar obține 53 de mandate, față de 50 pentru partidele care îl susțin pe Netanyahu. Partidele arabe, care se opun premierului dar nu fac parte din blocul condus de Eisenkot, ar urma să primească alte 17 mandate.
Exit-pollul realizat de Channel 12 arată o configurație similară: Likud cu 24 de mandate, Yashar cu 22, opoziția cu 52 de locuri și tabăra premierului cu 50, în timp ce partidele arabe ar obține 18 mandate. Posturile Kan 11 și Channel 13 estimează ambele 50 de mandate pentru tabăra lui Netanyahu și 53 pentru partidele de opoziție, fără a include formațiunile arabe.
Rezultatele contrazic sondajele din lunile precedente, care indicau că Likud se afla în urma partidului Yashar. Deși primul loc ocupat de Likud reprezintă o surpriză, caracterul neconcludent al scrutinului era anticipat. Netanyahu ar putea primi primul mandat de formare a guvernului, deoarece partidul său este cel mai mare din Parlament, însă formarea unei coaliții ar putea depinde de negocierile cu formațiunile arabe.
Dacă nicio tabără nu reușește să obțină o majoritate, Israelul ar putea organiza noi alegeri în lunile următoare. O situație similară s-a produs între 2019 și 2022, când țara a trecut printr-o criză politică soldată cu cinci runde de scrutin. În lipsa unui guvern, Netanyahu ar putea rămâne în funcție interimar până la organizarea unor noi alegeri.
Prezență record la vot
Prezența la vot a atins 74,3% la ora 20:00, față de 66,3% la aceeași oră în 2022, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Peste 5,4 milioane de israelieni se prezentaseră la urne până la acea oră, procentul depășind deja prezența finală înregistrată la scrutinul precedent. Este cea mai ridicată prezență la vot înregistrată la această oră din 1988.
La ora 18:00, votaseră peste 4,8 milioane de israelieni, respectiv 66,7%, față de 57,7% la aceeași oră în 2022 — cea mai ridicată prezență la această oră din 1973, de când autoritățile israeliene colectează astfel de date. Cozi lungi s-au format în fața secțiilor de votare la primele alegeri organizate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, urmat de războaiele din Gaza, Liban și Iran.
Miza scrutinului: securitatea și atacul din 7 octombrie
Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, cu 19 ani petrecuți la conducerea guvernului, încearcă să obțină un nou mandat. Principalul său adversar este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene, care încearcă să formeze o majoritate cu sprijinul partidelor de centru, de dreapta și al unor formațiuni de stânga.
În campanie, Netanyahu a pus accentul pe sprijinul primit din partea președintelui american Donald Trump, aliatul său în războiul împotriva Iranului, și le-a cerut susținătorilor să meargă la vot, invocând participarea ridicată a alegătorilor de stânga și a cetățenilor israelieni de origine arabă. „Trebuie să mergeți cu toții la urne. Acesta este un moment decisiv”, a declarat premierul.
Pentru o mare parte a opoziției, scrutinul reprezintă și o ocazie de a cere explicații pentru eșecurile de securitate care au permis atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Partidele de opoziție au promis organizarea unei anchete naționale, inițiativă căreia guvernul Netanyahu i s-a opus. „Sunt convins că, până la sfârșitul acestei zile, vom vedea o schimbare, un nou spirit pentru statul Israel, care va reprezenta o îndreptare a lucrurilor după ultimii trei ani și după acea zi îngrozitoare”, a declarat Eisenkot în timpul unei vizite în kibbutzul Nir Oz, una dintre localitățile atacate de Hamas.
Eisenkot consideră că războiul din Fâșia Gaza nu și-a atins obiectivele, deoarece Hamas continuă să controleze teritoriul, și a promis că, dacă va ajunge la conducerea guvernului, va elimina capacitățile militare și structurile de conducere ale Hamas în termen de 18 luni. El a exclus o coaliție cu partidele arabe, deși un eventual guvern minoritar condus de acesta ar putea avea nevoie de sprijinul lor în Parlament.
Un factor important al scrutinului îl reprezintă participarea cetățenilor arabi ai Israelului, care reprezintă aproximativ o cincime din populația țării. O prezență ridicată în rândul acestora ar putea reduce numărul mandatelor obținute de coaliția condusă de Netanyahu și ar putea influența formarea viitorului guvern.
