Soluția încercată de România la Cernavodă, testată acum și de Ungaria. Două barje vor fi scufundate pentru centrala Paks
Autoritățile ungare au decis să scufunde controlat două barje în Dunăre, în apropierea centralei nucleare Paks. Această măsură are ca scop creșterea temporară a nivelului apei și prevenirea opririi uneia dintre turbinele în funcțiune. Prin această acțiune, Ungaria împrumută o strategie similară utilizată în România la centrala de la Cernavodă, unde au fost inițiate demersuri asemănătoare.
Centrala nucleară Paks funcționează la în prezent la aproximativ 25% din capacitate, iar premierul ungar, Peter Magyar, a subliniat că prognozele indică o scădere drastică a nivelului Dunării în zilele următoare. Acest lucru ar putea determina oprirea uneia dintre turbinele care funcționează, o situație care ar complica și mai mult activitatea centralei nucleare.
Detalii despre scufundarea barjelor
Fiecare dintre cele două barje care vor fi scufundate în apropierea centralei Paks are o lungime de aproximativ 80 de metri. Autoritățile ungare consideră că prin amplasarea acestor barje în albia Dunării, se va reuși creșterea temporară a nivelului apei, ceea ce va asigura necesarul pentru răcirea instalațiilor centralei.
În contextul secetei severe care afectează multiple regiuni traversate de Dunăre, această acțiune vine ca un răspuns urgent la provocările climatice. Problemele cu care se confruntă centrala Paks sunt similare celor întâmpinate de centrala de la Cernavodă în România, ceea ce relevă vulnerabilitatea centralelor nucleare care depind de resursele naturale pentru a-și menține funcționalitatea.
Experiența României și soluțiile neperformante
România a încercat la rândul ei să abordeze problema nivelului scăzut al apei. Pe 8 august, patru barje au fost scufundate pentru a devia o parte din debitul fluviului spre Dunărea Veche, asigurând astfel apa necesară răcirii reactorului de la Cernavodă. Cu toate acestea, rezultatele nu au fost cele așteptate. Deși în prima zi nivelul apei a crescut cu aproximativ 8 centimetri, în ziua următoare a scăzut din nou cu 5 centimetri.
Ministrul Mediului din România, Diana Buzoianu, a explicat că aluviunile și modificările curenților din albiile fluviului au creat obstacole, corelând astfel efectul dorit cu direcția debitului de apă. În urma acestor deficiențe, compania Nuclearelectrica a fost nevoită să suspende activitatea centralei de la Cernavodă.
Implicarea climatică și necesitatea de soluții durabile
Situațiile întâmpinate atât în România, cât și în Ungaria pun în evidență provocările cu care se confruntă centralele nucleare în condiții de secetă severă și fenomene climatice extreme. Aceasta nu doar denotă vulnerabilitatea acestor infrastructurei, dar subliniază și necesitatea de a găsi soluții adaptabile la schimbările climatice, pe termen lung.
Guvernul ungar, pe lângă scufundarea barjelor, intenționează să construiască și un prag submers pe fundul Dunării, menit să mențină nivelul apei suficiente în zona centralei. Această soluție ar necesita câteva săptămâni de lucrări, dar se speră că va oferi o stabilitate pe termen mai lung în gestionarea apei de răcire pentru centrala nucleară.
