De ce nu este România încă o putere agricolă?
Într-un interviu acordat la ZDI TV, rectorul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, prof.dr. Gerard Jităreanu, a abordat problemele cu care se confruntă agricultura românească, sugerând că, deși culturile arată promițător în acest an agricol, fermierii se luptă cu dificultăți financiare semnificative.
Anul agricol 2025-2026
Gerard Jităreanu a analizat situația actuală a culturilor, remarcând că, până în luna mai, condițiile de mediu au fost favorabile, iar recoltele de toamnă, în special grâul și rapița, au fost bine dezvoltate, datorită precipitațiilor corecte și lipsei înghețurilor. Totuși, el a subliniat că agricultura trebuie evaluată și din perspectiva aspectului financiar, având în vedere datoriile acumulate de fermieri în timpul pandemiei și efectele economice ale războiului din Ucraina.
Problemele financiare persistente
Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă sectorul agricol este lipsa de finanțare adecvată și gestionarea cash-flow-ului. Jităreanu a evidențiat statisticile alarmante, conform cărora 70% dintre fermele cu suprafețe de peste 100 de hectare au datoriile care depășesc 3.000 de euro pe hectar. Această situație duce la presiuni economice și poate afecta viabilitatea fermelor, chiar și în condițiile unor recolte bune.
Impactul prețurilor
În ciuda semnelor pozitive ale anului agricol, Jităreanu a subliniat că prețurile de vânzare nu au crescut în concordanță cu costurile ce au crescut exponențial, inclusiv prețurile la motorină și îngrășăminte. Această discrepanță economică poate duce la falimentul multor ferme care, deși par profitabile, se luptă să facă față cheltuielilor.
Direcții viitoare pentru agricultură
Rectorul a sugerat că pentru a aborda problemele actuale și a transforma România într-o putere agricolă, ar fi necesar un plan strategic elaborat în colaborare cu experți din domeniu. Direcțiile propuse includ modernizarea infrastructurii de irigație, asigurarea unei finanțări adecvate și integrarea tehnologiilor de vârf, precum inteligența artificială, dronele și sistemele de ghidare, în procesele agricole.
Transformarea percepției asupra agriculturii
Jităreanu a discutat și despre percepția tinerilor referitoare la agricultură, subliniind că imaginea tradițională a acesteia s-a schimbat. Tinerii sunt din ce în ce mai deschiși către aplicații moderne și tehnologii avansate, ceea ce sugerează o oportunitate de îmbunătățire a sectorului prin educație și formare profesională în tehnologiile agricole moderne.
Concluzie
În concluzie, prof.dr. Gerard Jităreanu a evidențiat că, deși cultura agricolă din România are potențial, este esențial ca problemele financiare și de infrastructură să fie adresate prin politici naționale coerente, menite să sprijine dezvoltarea agricolă sustenabilă și să asigure securitatea alimentară a țării.
