Proteste de amploare în Copenhaga împotriva ambițiilor lui Donald Trump referitoare la Groenlanda
Mii de manifestanți s-au adunat sâmbătă, 17 ianuarie 2026, în Piața Primăriei din Copenhaga, Danemarca, pentru a contesta intențiile teritoriale ale lui Donald Trump de a prelua Groenlanda. Participanții, în majoritate purtând steaguri groenlandeze și daneze, au creat o maree colorată în nuanțele roșu și alb, simbolizând unitatea și respingerea planurilor americane.
Sub un cer întunecat și învăluit în ceață, mulțimea a început să strige cu ură „Kalaallit Nunaat!” – denumirea groenlandeză pentru Groenlanda. Mesajele afișate pe pancartele aduse la protest au inclus sloganuri provocatoare, precum „Make America Go Away”, o ironie la adresa celebrului „Make America Great Again” (MAGA), și „USA already has too much ice”, subliniind nemulțumirea față de ambițiile teritoriale ale Statelor Unite.
Organizatorii protestului, parte a mișcării cetățenești denominate Uagut, s-au bazat pe această ocazie pentru a-și face auzită vocea, având în vedere prezența unei delegații a Congresului american la Copenhaga. Aceștia denunță, de asemenea, lipsa de respect față de dreptul groenlandezilor la autodeterminare și au subliniat că Danemarca nu este capabilă să protejeze Groenlanda în fața amenințărilor externe.
„Este esențial să particip, deoarece acest subiect se referă fundamental la dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Nu putem fi intimidați de un stat, chiar dacă acesta este un aliat. Problema ține de dreptul internațional”, a declarat Kirsten Hjoernholm, un reprezentant al ONG-ului Action Aid Danemark.
Reacțiile și implicațiile intențiilor americane
Ambițiile lui Trump de a obține controlul asupra Groenlandei s-au intensificat de la revenirea sa la putere. Acesta consideră insula un teritoriu strategic, crucial în contextul geopolitic actual, având în vedere pretențiile tot mai mari ale Rusiei și Chinei în Arctic. În ciuda afirmațiilor sale entuziasmate privind achiziția insulei „într-un fel sau altul”, viziunea sa este întâmpinată cu rezistență nu doar din partea groenlandezilor, ci și de liderii europeni.
Recent, consilierul apropiat al lui Trump, Stephen Miller, a reiterat acest punct de vedere, afirmând la o emisiune de televiziune că „Groenlanda este mare cât un sfert din America”, sugerând astfel că Danemarca, o țară considerată mică în comparație cu Statele Unite, nu poate apăra insula.
În contrast, o delegație americană, condusă de senatorul democrat Chris Coons, a sosit în Danemarca pentru a discuta despre relațiile strânse dintre cele două țări, subliniind totodată că „nu există o amenințare imediată la adresa Groenlandei”, dar și îngrijorările privind securitatea în Arctic pe termen lung, pe fondul schimbărilor climatice.
Stratificarea opiniei publice și reacțiile internaționale
Protestele din Copenhaga vin după o serie de declarații transatante din partea liderilor europeni, care și-au reiterat sprijinul față de Danemarca, un membru fondator al NATO, împotriva planurilor lui Trump. De asemenea, Uniunea Europeană a promis un răspuns ferm la amenințările de taxe vamale exprimate de președintele american față de statele ce nu susțin politica sa de anexare.
În Groenlanda, un sondaj publicat la începutul anului 2026 arată că 85% dintre cetățeni se opun anexării propuse de Statele Unite, în contrast cu doar 6% care susțin ideea. Astfel, se profilează o tensiune crescândă, atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, cu privire la viitorul acestui teritoriu autonom.
