Principalii marcatori ai partidei au fost Grigoraş 9 goluri, Buzel 5, Dedu 5, pentru naţionala antrenată de George Buricea, respectiv Piroch 9, Sterba 6, Klima 6, pentru Cehia.
Tricolorii au condus şi cu 7 goluri în această partidă, dar şi-au pierdut ritmul bun de joc şi concentrarea în ultimele 10 minute.
Meciul de la Baia Mare cu Cehia a reprezentat şi debutul oficial al antrenorului George Buricea, care l-a înlocuit în funcţie pe Xavi Pascual. Manşa retur va avea loc duminică, la Brno, de la ora 17.30, pentru un loc la turneul final al CM2025. În celelalte dispute din faza play-off europeană se duelează Lituania – Ungaria, Italia – Muntenegru, Grecia – Olanda, Spania – Serbia, Insulele Feroe – Macedonia de Nord, Slovenia – Elveţia, Portugalia – Bosnia şi Herţegovina, Islanda – Estonia, Polonia – Slovacia şi Georgia – Austria.
Campionatul Mondial din 2025 va avea loc în Croaţia, Danemarca şi Norvegia, între 14 ianuarie – 2 februarie. Europa are 11 locuri disponibile la turneul final prin intermediul calificărilor, alături de naţiunile gazdă, Franţa, Germania, Suedia (de la CE2024). La turneul final vor evolua 32 de echipe.
Deţinătoarea trofeului este Danemarca, echipă care a câştigat finalele din 2019, 2021 şi 2023.
România a participat ultima dată la un Campionat Mondial în 2011, când a încheiat pe locul 19, cea mai slabă clasare din cele 14 participări la turneele finale. Cvadruplă campioană mondială în anii săi de glorie (1961, 1964, 1970 şi 1974), naţionala tricoloră a mai cucerit de atunci o singură medalie: bronz în 1990.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
România învinge Cehia cu 31-30 în turul preliminar.
Moscova amenință Vestul: Trupele franceze în Ucraina, ţinte pentru ruși, implicarea NATO – periculoasă.
Analiza declarațiilor oficiale făcute de reprezentanții Rusiei în contextul conflictului ucrainean ne îndreaptă atenția către o serie de chestiuni fundamentale de drept internațional și etică în război. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, și-a exprimat poziția clară în ceea ce privește potențiala implicare a forțelor franceze în Ucraina, afirmând că acestea ar deveni „ținte legitime” pentru forțele ruse. Această afirmație, la fel ca și avertismentul adresat NATO de către Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, cu privire la pericolul unei eventuale implicări active a Alianței Nord-Atlantice în conflict, necesită o analiză riguroasă.
Din perspectiva dreptului internațional, conceptul de „ținte legitime” este circumscris regulilor dreptului umanitar internațional, care vizează protecția persoanelor neangajate direct în ostilități și limitarea mijloacelor și metodelor de luptă. Definirea unei forțe interveniente drept „țintă legitimă” ridică inevitabil întrebări cu privire la criteriile și circumstanțele care permit o astfel de clasificare, conform principiilor distincției și proporționalității.
Mai mult, avertizarea transmisă de Rusia sugerează o amenințare directă la adresa oricărui efort de susținere a Ucrainei din exterior. Această situație relevă tensiunile profunde dintre logica securității colective, pe de o parte, și principiile suveranității naționale și neintervenției în treburile interne ale statelor, pe de altă parte, așa cum sunt ele înțelese de diversele părți implicate.
În lumina principiului responsabilității de a proteja, comunitatea internațională se confruntă cu dilema esențială a modului în care poate sau ar trebui să răspundă la încălcările drepturilor fundamentale ale omului și ale dreptului umanitar fără a escalada conflictul în mod inutil. În acest sens, retorica utilizată de oficialii ruși este deosebit de provocatoare și poate fi interpretată ca o încercare de a descuraja sprijinul internațional pentru Ucraina, subliniind complexitatea echilibrelor geopolitice și etice în contextul actual.
Prin urmare, declarațiile Rusiei nu numai că reflectă o escaladare verbală a tensiunilor dintre Rusia, Franța și aliații săi, dar și conturează un peisaj internațional în care negocierile, diplomația și dreptul internațional devin esențiale în prevenirea unei agravări a conflictului. Analiza profundă a acestei situații pune în lumină provocările cu care se confruntă comunitatea internațională în stabilirea unui răspuns colectiv care este atât eficace, cât și conform cu principiile umanitare fundamentale.
Sursa: Mediafax
Comisia Europeană lansează acțiuni împotriva dezinformării electorale.
Într-o eră dominată de proliferarea informaţiilor la scară globală, iniţiativa Comisiei Europene de a lansa o serie de acţiuni de sensibilizare cu privire la riscurile de dezinformare, de manipulare a informaţiilor şi de ingerinţe străine, în perioada premergătoare alegerilor europene, este nu doar oportună, ci și esențială. Această campanie, realizată în colaborare cu grupul autorităţilor europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA), evidenţiază un angajament fără rezerve pentru protejarea integrităţii proceselor democratice din cadrul Uniunii Europene.
Iniţiativa subliniază o conştientizare acută a faptului că democraţia este continuu expusă atât riscurilor emergente, cât şi celor tradiţionale, într-o lume hiperconectată. Scopul acestei campanii este de a informa cetăţenii cu privire la riscurile asociate dezinformării, încurajând gândirea critică şi oferind instrumente pragmatice pentru identificarea şi combaterea manipulării informaţiei. Aceasta este o mărturie a recunoașterii că fundamentul oricărei democraţii sănătoase rămâne un electorat bine informat şi angajat.
Materialul video al campaniei, care va fi difuzat în toate statele membre şi disponibil în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, împreună cu setul de instrumente concepute pentru profesori şi educatori, reprezintă mijloace esenţiale prin care Comisia Europeană îşi propune să întărească rezilienţa societăţii faţă de dezinformare. De asemenea, noua pagină web destinată să funcţioneze ca un punct unic de acces la resursele utile privind comunicarea strategică şi combaterea dezinformării, este un pas înainte în consolidarea capacităţii cetăţenilor de a naviga într-un peisaj mediatic adesea complicat şi controversat.
Analizând adânc, aceste eforturi reflectă o recunoaştere a responsabilităţii pe care o poartă instituţiile în faţa cetăţenilor şi a adevărului. Este un angajament faţă de promovarea unei societăţi informate, capabilă să discerne între fapte şi ficţiune, şi este o mărturie a încrederii în forţa gândirii critice ca antidot împotriva manipulării.
În esenţă, aceste acţiuni ale Comisiei Europene nu sunt doar un răspuns la provocările imediate ale dezinformării, ci și o investiţie în viitorul discursului democratic. Prin eforturile de consolidare a conştiinţei publice şi de cultivare a unui mediu informaţional sănătos, Comisia Europeană şi ERGA joacă un rol esenţial în protecţia valorilor şi principiilor fundamentale care stau la baza Uniunii Europene.
Sursa: [Mediafax](https://www.mediafax.ro/politic/comisia-europeana-lanseaza-actiuni-de-sensibilizare-in-privinta-riscurilor-de-dezinformare-si-manipulare-la-alegeri-22371554)
SUA: Diferenţele rămase între Israel şi Hamas pot fi depăşite în cadrul negocierilor.
Statele Unite consideră că diferenţele rămase între Israel şi Hamas pot fi depăşite în cadrul negocierilor privind ultima propunere de încetare a focului a grupării militante palestiniene. Discuţiile se reiau miercuri la Cairo.
Forţele israeliene au ocupat marţi principalul punct de trecere a frontierei dintre Gaza şi Egipt la Rafah, oraşul din sudul Gaza, unde peste un milion de palestinieni strămutaţi au căutat adăpost în timpul ofensivei israeliene care durează de şapte luni. Acest lucru a tăiat o rută vitală pentru ajutor în enclavă, unde sute de mii de oameni sunt fără adăpost şi înfometaţi. La Cairo, toate cele cinci delegaţii care au participat marţi la discuţiile privind încetarea focului – Hamas, Israel, SUA, Egipt şi Qatar – au reacţionat pozitiv la reluarea negocierilor, iar întâlnirile ar urma să continue miercuri dimineaţă, au declarat două surse egiptene citate de Reuters.
Directorul CIA, Bill Burns, urma să meargă de la Cairo în Israel în cursul zilei de miercuri pentru a se întâlni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi cu oficiali israelieni, a declarat o sursă familiarizată cu deplasarea sa.
Luni, Israelul a declarat că o propunere în trei etape aprobată de Hamas este inacceptabilă. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat că Hamas a prezentat o propunere revizuită, iar noul text sugerează că lacunele rămase pot fi „în mod absolut închise”. El a refuzat să precizeze care sunt acestea.
De la singura pauză de până acum în conflict, o încetare a focului de o săptămână în noiembrie, cele două părţi au fost blocate de refuzul Hamas de a elibera mai mulţi ostatici israelieni fără o promisiune de încetare permanentă a conflictului şi de insistenţa Israelului de a discuta doar despre o oprire temporară.
Imaginile filmate marţi de armata israeliană au arătat tancuri care treceau prin punctul de trecere de la Rafah, între Gaza şi Egipt, iar steagul israelian era ridicat pe partea dinspre Gaza. Israelul spune că Rafah este ultimul bastion al luptătorilor Hamas.
Oficialul Hamas Osama Hamdan, care s-a adresat marţi reporterilor la Beirut, a avertizat că, dacă agresiunea militară a Israelului va continua la Rafah, nu va exista niciun acord de armistiţiu.
Armata israeliană a declarat că desfăşoară o operaţiune limitată în Rafah pentru a ucide luptători şi a dezmembra infrastructura folosită de Hamas, care conduce Gaza. Aceasta le-a spus civililor, dintre care mulţi au fost strămutaţi anterior din alte părţi din Gaza la începutul conflictului, să meargă într-o „zonă umanitară extinsă”, situată la aproximativ 20 km distanţă.
Sursa: MEDIAFAX
România deschisă să discute despre trimiterea sistemului Patriot.
În analizarea declarației președintelui României privind deschiderea țării sale pentru discuții despre eventuala trimitere a unui sistem de apărare aeriană Patriot în Ucraina, este esențial să contextualizăm și să scrutăm implicațiile juridice și etice ale acestei afirmații. Adesea, deciziile de așa natură nu sunt doar exerciții de diplomație sau politică externă, ci implică considerații profunde despre dreptul internațional, suveranitate, securitate și responsabilitatea față de comunitatea globală.
În primul rând, recunoaștem că dreptul internațional contemporan, inclusiv Carta Națiunilor Unite, încurajează statele să caute soluții pașnice la diferendele internaționale și subliniază importanța suveranității naționale și a integrității teritoriale. Prin urmare, orice discuție despre asistență militară trebuie să echilibreze nevoia de a sprijini apărarea unui stat suveran cu necesitatea de a preveni escaladarea conflictelor.
A doua chestiune se referă la obligațiile României ca membru al NATO. Alianța, prin natura sa, este fundamentată pe principiul apărării colective, însă acesta presupune, de asemenea, o evaluare prudentă și responsabilă a modului în care asistența militară este oferită terților. Decizia de a sprijini Ucraina cu sisteme Patriot trebuie să ia în considerare nu doar nevoile imediate de securitate ale Ucrainei, ci și implicațiile pe termen lung pentru securitatea regională și coeziunea alianței.
Mai mult, este vitală considerarea aspectelor etice ale intervenției militare străine. În acest context, responsabilitatea de a proteja — un principiu acceptat la nivel internațional ce subliniază datoria statelor de a proteja populațiile împotriva genocidului, crimelor de război, epurării etnice și crimelor împotriva umanității — trebuie reconciliată cu respectul față de suveranitatea statală.
O altă dimensiune semnificativă este poziționarea strategică a României și implicațiile sale pentru securitatea națională. A furniza tehnologie militară avansată implică riscuri și beneficii deopotrivă, necesitând o evaluare meticuloasă a capacitații României de a-și menține propria apărare, în timp ce oferă în același timp asistență Ucrainei.
La nivel intern, dialogul democrat în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării constituie un pas esențial spre asigurarea transparenței și responsabilității deciziilor care afectează securitatea națională și internațională. Este imperativ ca orice decizie de a furniza asistență militară să fie luată cu un consens larg și într-o manieră care respectă angajamentele juridice internaționale și naționale ale României, precum și valorile fundamentale ale democrației și drepturilor omului.
Prin urmare, discuțiile dintre România și aliații săi despre potențiala trimitere a sistemului Patriot în Ucraina reprezintă o intersecție complexă de drept, etică și politici de securitate. Aceasta solicită o abordare ponderată și prudentă, care să recunoască atât îndatoririle internaționale, cât și obligațiile morale față de susținerea păcii și securității globale.
Elevii se intorc astazi in banci. Programata urmatoarea vacanta: cine face exceptie?
Structura Anului Școlar 2024-2025 și Excepțiile sale
Anul școlar 2024-2025 își propune o serie de termene și organizări specifice, adaptate nevoilor diverse ale elevilor din învățământul românesc. În mod particular, clasele terminale ale liceului, precum cea de-a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, sunt prevăzute să își încheie cursurile pe 7 iunie 2024, după 34 de săptămâni de studiu. Elevii clasei a VIII-a vor studia, în schimb, timp de 35 de săptămâni, finalizând pe 14 iunie 2024. Aceste măsuri reflectă o atenție deosebită acordată pregătirii lor pentru etapele educaționale următoare.
Un incident regretabil a avut loc în contextul Olimpiadei Naționale de Istorie desfășurată la Brașov, unde mai mulți elevi participanți au necesitat îngrijiri medicale după ce au luat masa la un restaurant local. Aceasta situație subliniază importanța supravegherii sănătății elevilor în timpul evenimentelor de mare amploare și necesitatea unui control riguros al locațiilor servește mese participanților.
Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar se extinde până pe 28 iunie, cu un total de 37 de săptămâni de cursuri. Această structură are ca scop asigurarea unei pregătiri temeinice, indispensabile pentru formarea profesională a elevilor respectivi.
Ceea ce privește structura generală a anului școlar 2024-2025, aceasta arată următorul cadru: începutul cursurilor este programat pentru 9 septembrie 2024, urmat de serii de cursuri și vacanțe până pe 20 iunie 2025, pentru a se finaliza cu o vacanță de vară care va începe pe 21 iunie 2025.
Detaliile acestei structuri țin cont de o planificare atentă a timpului școlar, încercând să echilibreze dintre nevoia de instruire și cea de odihnă a elevilor. Inspectoratele școlare județene au, de asemenea, un cuvânt de spus în ajustarea perioadelor de vacanță, reflectând flexibilitatea și adaptarea la realitățile locale.
În fața complexității organizării anului școlar, este imperativ ca toate părțile implicate – administrații școlare, profesori, părinți și elevi – să colaboreze pentru asigurarea unui mediu educațional propice dezvoltării armonioase și sănătoase a fiecărui elev. Monitorizarea calității serviciilor alimentare în contextul activităților școlare devine, de asemenea, o chestiune de urgență, pentru prevenirea altor incidente neplăcute.
Sursa: Realitatea.net
VIDEO Eurovision 2024: Primele 10 țări finaliste, Moldova nu a fost selectată.
În faţa nemulţumirilor continue, EBU a declarat într-un comunicat de presă că este un „apărător al libertăţii de exprimare” şi că „susţine dreptul celor care doresc să manifesteze paşnic” în faţa arenei din Malmö. Notabilă este și absența țării noastre, care nu participă din cauza banilor.
TVR a anunțat că decizia a fost luată de Consiliul de Administrație a televiziunii publice, invocând că bugetul „nu conține suficiente fonduri pentru a garanta participarea României conform standardelor tot mai ridicate ale concursului internațional”.
Show-ul de marți a fost prezentat de Petra Mede şi Malin Åkerman. Fiecare ţară a acordat puncte celor 10 artişti favoriţi. Primul loc a primit 12 puncte, locul doi – 10 puncte, iar toţi ceilalţi între 1 şi 8 puncte. Natalia Barbu a câştigat Finala Naţională Eurovision Song Contest 2024 din Republica Moldova, însă nu a reușit să convingă cu melodia „In The Middle” pe scena Malmö Arena de pe 7 mai.
Natalia Barbu a mai reprezentat Republica Moldova la Eurovision în anul 2007 cu piesa „Fight”. Interpreta s-a clasat atunci pe locul 10, cu un total de 109 puncte.
Anul trecut, Republica Moldova a fost reprezentată la Eurovision de cântăreţul Pasha Parfeni, cu piesa „Soarele şi Luna”, care s-a clasat pe locul 18. Cel mai bun rezultat pe care l-a obţinut vreodată Moldova la Eurovision a fost în 2017. Atunci, trupa Sunstroke Project, cu piesa Hey mamma, s-a clasat pe locul 3. Favoriţii la casele de pariuri Nu s-a mai întâmplat niciodată până acum – dar participanţii din acest an ai Croației, Baby Lasagna, sunt în prezent favoriţii caselor de pariuri. În mod surprinzător, trupa a reuşit să intre în concurs doar după ce câştigătorul iniţial al concursului naţional de selecţie din Croaţia s-a retras. Tot cu șanse mari este cotată și Elveția, dar care va urca pe scenă în a doua semifinală, în timp ce Italia, care este calificată automat, era pe locul trei potrivit site-ului care adună cele mai multe cote de pariuri într-un top. De asemenea, trebuie spus că Ucraina este din nou printre favoriții la câștigarea Eurovision, la mică distanță de Irlanda.
Bambie Thug a reușit performanța de a califica Irlanda în semifinale pentru prima dată după șase ani, iar premierul Simon Harris a scris că „e timpul să aducem Eurovisionul înapoi în Iralanda”, felicitând în același timp starul non-binar, potrivit BBC.
Bambie Thug, cu scenografia și costumația sale vrăjitorești, a spus marți că este pro-Palestina și participarea sa la concurs nu va schimba asta, după ce mii oameni au făcut apel la starul irlandez să boicoteze Eurovisionul pentru a protesta față de participarea Israelului.
Luxemburg a câştigat de cinci ori Eurovision. Anul acesta, Tali a cântat „Fighter”, un hit pop francofon, la 31 de ani de la ultima participare a ţării la acest concurs. În timpul votului, Johnny Logan a interpretat „Euphoria”, melodia cu care Loreen a câştigat concursul în 2012. Până anul trecut, Johnny Logan a fost singurul cântăreţ care a câştigat de două ori Eurovision. El a cucerit titlul în 1980, cu melodia „What’s Another Year”, şi a triumfat din nou în 1987, cu balada pasională „Hold Me Now”. Acesta din urmă a fost votat în cele din urmă al treilea cel mai bun câştigător Eurovision din toate timpurile. În 2024, diva suedeză Loreen i-a egalat recordul la Eurovision, obţinând a doua victorie cu „Tattoo”. După un omagiu emoţionant adus fostei concurente Nicole Josy, spectacolul din pauză a continuat cu o apariţie a starului suedez Benjamin Ingrosso. El a ocupat locul şapte la Eurovision 2018. „În Suedia, dacă nu ajungi printre primii cinci, eşti cel mai rău, aşa că am fost o dezamăgire”, a declarat el pentru podcastul oficial al concursului Eurovision Song Contest.
Cea de-a doua semifinală va avea loc joi seară. Care sunt țările care au participat la prima semifinală:
Cipru: Silia Kapsis – „Liar”
Serbia: Teya Dora – „Ramonda”
Lituania: Silvester Belt – „Luktelk”
Irlanda: Bambie Thug – „Doomsday Blue”
Marea Britanie: Olly Alexander – „Dizzy” (deja calificată) Ucraina: Alyona Alyona & Jerry Heil – „Teresa & Maria”
Polonia: Luna – „The Tower” Croaţia: Baby Lasagna – „Rim Tim Tagi Dim”
Islanda: Hera Björk – „Scared of Heights” Germania: Isaak – „Always On The Run” (deja calificată) Slovenia: Raiven – „Veronika”
Finlanda: Windows95Man – „No Rules”
Moldova: Natalia Barbu – „In the Middle” Suedia: Marcus & Martinus – „Unforgettable” (deja calificată) Azerbaidjan: Fahree feat. Ilkin Dovlatov – „Özünlə Apar” Australia: Electric Fields – „One Milkali (One Blood)” Portugalia: Iolanda – „Grito”
Luxemburg: Tali – „Fighter”
Sursa: ziaruldeiasi.ro
SUA au suspendat transportul de bombe pentru Israel.
Decizia Statelor Unite de a suspenda un transport de bombe destinat Israelului scoate în evidență granițele etice și juridice ce guvernează nu doar relațiile internaționale, dar și dinamica implicării militare în zone de conflict. Această acțiune reprezintă o exprimare clară a preocupărilor SUA legate de impactul operațiunilor militare asupra civililor din Rafah, în sudul Fâşiei Gaza. Interdicția impusă de SUA asupra livrării a 1.800 de bombe de 907 kg și 1.700 de bombe de 225 kg ilustrează o poziție fermă împotriva escaladării violențelor și subliniază importanța protecției umanitare în timpul conflictelor armate.
Prin analiză, această hotărâre evidențiază conflictul între imperativul strategic și cel etic al SUA. Pe de o parte, există o alianță de lungă durată și un angajament strategic al SUA față de securitatea Israelului. Pe de altă parte, apar preocupări semnificative legate de drepturile omului și de legea umanitară internațională, care dictează protecția civililor în timpul conflictelor.
Mai mult, suspendarea acestui transport de armament ar putea fi văzută printr-o lentilă diplomatică, ca un mesaj către Israel despre necesitatea de a aborda chestiuni umanitare și de a căuta rezolvări prin negocieri, mai degrabă decât prin forță militară. Este relevantă în acest context vizita programată a directorului CIA, Bill Burns, în Israel, care ar putea juca un rol important în medierea discuțiilor și facilitarea unui dialog constructiv.
Criticii ar putea argumenta că astfel de măsuri sunt insuficiente pentru a echilibra interesele politice și de securitate cu cele umanitare și etice. Totuși, această acțiune demonstrează o recunoaștere a importanței legilor conflictului armat, cerând ca toate părțile să își recalibreze tactica și strategiile în acord cu standardele internaționale.
Confruntările militare precum cel din Rafah testează limitele și robustețea principiilor internaționale și ale legii umanitare. În acest context, decizia SUA de a suspenda transportul de bombe către Israel se transformă într-un caz de studiu crucial pentru înțelegerea complexității intervențiilor externe în conflicte armate, remedierea acestora printr-o abordare care respectă drepturile omului și susține pacea și securitatea internațională.
Sursa: Mediafax
Sofer condamnat la inchisoare pentru ignorarea instantei.
În contextul unui sistem juridic funcțional și responsabil, cazul prezentat devine paradigmatic, remarcând importanța supremă a respectării deciziilor judiciare. În acest caz particular, un șofer a fost condamnat la închisoare după ce a ignorat complet instanța.
Acțiunile individului refuzând să colaboreze cu instanța evidențiază o provocare semnificativă în aplicarea legii și respectarea ei. Incapacitatea sau refuzul de a apărea în fața instanței, mai ales atunci când este chemat în cazul unor acuzații serioase, subminează autoritatea judiciară și amenință integritatea procesului juridic. Sentința de condamnare la închisoare este o măsură severă dar necesară, reflectând seriozitatea faptelor și consecințele nerespectării instanței.
Pe de o parte, există argumentul fundamental al dreptului la un proces echitabil, o coloană vertebrală a statului de drept, care presupune implicit participarea activă și respectuoasă a tuturor părților implicate. Pe de altă parte, acest caz subliniază importanța responsabilității individuale în fața legii, un principiu esențial pentru menținerea ordinii și justiției.
În plus, situația ridică întrebări despre eficacitatea mecanismelor de constrângere disponibile instanței și capacitatea lor de a asigura conformitatea. Prin ignorarea instanței, individul nu numai că și-a agravat propria situație, dar a semnalat și nevoia de abordări mai eficiente în gestionarea non-conformităților.
În încheiere, acest caz servește ca un puternic reamintire a necesității absolută pentru respectul față de sistemul judiciar și deciziile acestuia. Este vital să recunoaștem că libertatea individuală se oprește unde începe legea, iar respectarea acesteia, împreună cu instanțele care o aplică, este esențială pentru menținerea ordinei și echității în societate. Această situație evidențiază dilema persistentă între liberul arbitru al individului și supremația legii, un echilibru delicat necesar pentru funcționarea coerentă a oricărei societăți bazate pe principii de dreptate și echitate.
Sursa: Ziarul de Iasi
Sperăm că Visa Waiver să se rezolve curând.
Putem să avem speranţa ca într-un viitor destul de apropiat să se rezolve, a spus preşedintele Klaus Iohannis, cu referire la programul Visa Waiver, după întâlnirea cu preşedintele SUA Joe Biden.
Visa Waiver, temă mereu actuală: Să avem speranţa ca într-un viitor destul de apropiat să se rezolve Preşedintele Klaus Iohannis a abordat în discuţia avută marţi la Casa Albă cu preşedintele Joe Biden şi despre acceptarea României în programul Visa Waiver, despre care şeful statului susţine că este foarte important pentru români. „Obiectivul nostru este să îndeplinim toate condiţiile pentru includerea în acest program şi suntem încrezători că acest lucru se va întâmpla în viitorul nu prea îndepărtat”, a spus Iohannis. El susţine că, pentru realizarea obiectivului, au fost declanşate campanii de conştientizare, de îmbunătăţire a ratei de acceptare. „Sunt foarte multe discuţii tehnice, ştiţi că Visa Waiver nu este o decizie politică, este o decizie care se bazează pe date statistice. Ministerul de Externe de la noi şi Ambasada de aici au luat lucrurile foarte în serios, există campanii de conştientizare, de îmbunătăţire a ratei de acceptare şi, în acest sens, putem să avem speranţa legitimă ca într-un viitor destul de apropiat să se rezolve această chestiune”, a mai declarat şeful statului la Washington.
Sursa: Mediafax