Zelenski: Ucraina este pregătită să respecte armistițiul de Paște anunțat de Moscova

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, vineri, că țara sa este în totalitate pregătită să adopte măsuri reciproce în urma anunțului făcut de președintele rus, Vladimir Putin, referitor la un armistițiu ce urmează a fi instituit cu ocazia Paștelui. Zelenski a subliniat importanța acestei inițiative, evidențiind faptul că „oamenii au nevoie de un Paște fără amenințări” și că este timpul pentru un pas real către pace.

„Ucraina a afirmat în mod repetat că suntem pregătiți pentru pași simetrici. Am propus un armistițiu în perioada sărbătorilor de Paște din acest an și vom acționa în consecință. Oamenii merită să se bucure de un Paște liber de amenințări și să fim martorii unei mișcări autentice către pace. Rusia are ocazia să evite revenirea la atacuri și după Paște”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

Declarația lui Zelenski a venit ca o reacție imediată după ce Kremlinul a anunțat că armistițiul va fi în vigoare din 11 aprilie, ora 16:00, până la miezul nopții de pe 12 aprilie. Pe durata acestui interval, forțele ruse ar urma să întrerupă ostilitățile pe toate fronturile, conform detaliilor prezentate de oficialii ruși.

În acest context, este crucial de menționat că, deși Rusia a ordonat oprirea luptei, trupele rămân în stare de alertă pentru a putea reacționa în cazul unor eventuale acțiuni ostile din partea Ucrainei. De asemenea, aceasta nu este prima dată când Rusia declară un armistițiu pe perioada Paștelui ortodox; o măsură similară a fost anunțată anterior în 2025, în mijlocul conflictului.

Putin anunță armistițiu de Paștele Ortodox în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a făcut un anunț important joi, declarând instituirea unui armistițiu temporar în Ucraina, în contextul sărbătorii Paștelui Ortodox. Această decizie a venit după ce Kievul înaintase anterior o propunere similară, prin intermediul Statelor Unite ale Americii, în încercarea de a reduce intensitatea conflictului.

Potrivit surselor din Kremlin, armistițiul va intra în vigoare pe 11 aprilie, la ora 16:00 (13:00 GMT), și va dura până la finalul zilei de 12 aprilie 2026. Această măsură coincide cu serbarea religioasă și are ca scop crearea unui climat propice pentru reflecție și pace.

Autoritățile ruse au subliniat că, pe durata acestui armistițiu, trupele vor opri toate operațiunile militare „în toate direcțiile”. Cu toate acestea, Kremlinul a avertizat că unitățile ruse rămân pregătite să reacționeze la orice eventuale provocări din partea inamicilor.

În prealabil, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a trimis o solicitare de armistițiu pentru perioada sărbătorilor pascale, în efortul de a reduce nivelul violențelor care au marcat acest conflict de lungă durată.

Această inițiativă intervine într-un context complicat, în care negocierile internaționale pentru încheierea conflictului au stagnat. Runda de discuții mediate de SUA nu a reușit să apropie pozițiile ambelor părți, în principal din cauza cerințelor ruse referitoare la concesii teritoriale și politice, care au fost respinse categoric de Kyiv.

Conflictul din Ucraina, care a început în urmă cu patru ani, a provocat suferințe enorme, soldându-se cu sute de mii de victime și strămutarea a milioane de oameni, fiind astfel considerat cel mai sângeros conflict din Europa postbelică.

Darius Vâlcov rămâne în închisoare; instanța i-a respins cererea de eliberare condiționată

Darius Vâlcov, cunoscut fost ministru de Finanțe și fost primar al municipiului Slatina, va continua să își execute pedeapsa de șase ani de închisoare, după ce Judecătoria Focșani a respins, pe 9 aprilie 2026, cererea sa de eliberare condiționată, considerând-o nefondată. Această soluție poate fi contestată de către Vâlcov.

Instanța a stabilit, conform articolelor din Codul de Procedură Penală, că cererea de liberare condiționată nu se susține. Totodată, judecătorii au fixat un termen de șase luni pentru reexaminarea cererii, indicând că după expirarea acestui termen, beneficind de dreptul de a depune din nou o cerere de eliberare pe baze condiționate. Vâlcov a fost asistat pe parcursul acestui proces de avocat ales.

Vâlcov, care a fost condamnat pentru fapte de corupție, a solicitat eliberarea condiționată începând cu 16 martie, aceste demersuri având loc în cadrul procesului său desfășurat la Judecătoria Focșani.

Anul trecut, pedeapsa de șase ani i-a fost redusă la cinci ani, grație unei curți supreme care a admis o cale extraordinară de atac. Judecătorii au hotărât că faptele de trafic de influență s-au prescris, însă Vâlcov a fost condamnat pentru spălarea banilor.

Vâlcov a fost condamnat definitiv în mai 2023, dar a fugit în Italia anterior pronunțării sentinței, fiind extrădat în țară în august 2023 și apoi încarcerat inițial în Penitenciarul Rahova.

De-a lungul carierei sale, Vâlcov s-a confruntat cu mai multe acuzații de corupție, reușind să scape de unele dintre acestea. De exemplu, în noiembrie 2021, a fost achitat de instigare la dare și luare de mită de către Curtea de Apel Craiova. De asemenea, în martie 2023, aceeași instanță a anulat o condamnare anterioară de 6 ani și 6 luni pentru luare de mită, având ca motiv prescrierea faptei.

În ceea ce privește Dosarul Tablourilor, Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015, fiind acuzat de trafic de influență, spălare de bani și efectuarea de operațiuni financiare ilegale. Procurorii DNA au susținut că, în 2009, Darius Vâlcov a fost contactat de omul de afaceri Theodor Berna, care i-a propus să-l ajute în câștigarea unor licitații, în schimbul unui procent din valoarea lucrărilor.

Aceste licitații, care implicau proiecte de extindere și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare în județul Olt, au fost finanțate în mare parte din fonduri europene. Conform celor relatate de DNA, comisia de licitație a favorizat firma Tehnologica Radion, eliminând condiții de eligibilitate pentru a facilita câștigarea contractelor.

Vâlcov a fost omului de afaceri acordat o sumă considerabilă de bani în numerar, în cadrul unor tranzacții ilegale efectuate în perioada 2011-2013, totalizând aproximativ 6,68 milioane lei. Aceste aspecte reflectă natura corupătoare a relațiilor dintre Vâlcov și afaceriștii locali, subliniind problemele sistemice cu care se confruntă administrația publică.

După 40 de zile de izolare, Biserica Sfântului Mormânt se redeschide

În contextul măsurilor restrictive impuse de război, Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost redeschisă joi, 9 aprilie 2026, după o perioadă de 40 de zile de izolare forțată. Hotărârea de redeschidere a fost luată de poliția israeliană, ca urmare a unei revizuiri a directivei de acces în locurile de cult, într-un moment de ușoară detensionare a conflictului regional.

Redeschiderea are loc într-o perioadă importantă pentru creștini, și anume Săptămâna Mare, permițând astfel accesul pelerinilor și vizitatorilor la unul dintre cele mai sacre locuri ale creștinătății.

Poliția israeliană a anunțat că, pe baza ajustărilor aduse politicii de apărare și a recomandărilor din partea Comandamentului Frontului Intern, vor fi redeschise nu doar Biserica Sfântului Mormânt, ci și alte locuri sfinte din Ierusalim, precum Zidul Plângerii și Muntele Templului.

În urma acestui eveniment, comandantul Districtului Ierusalim a dispus implementarea unor măsuri operaționale de securitate, având în vedere numărul mare de vizitatori anticipat. Astfel, sute de ofițeri de poliție, membri ai poliției de frontieră și voluntari vor fi mobilizați pentru a asigura un acces sigur și ordonat pentru toți cei care doresc să se roage sau să viziteze aceste locuri sacre.

Obiectivele principale ale forțelor de securitate includ garantarea libertății de cult, protejarea vizitatorilor, precum și menținerea ordinii publice, într-un oraș care reprezintă o intersecție culturală și religioasă deosebit de importantă pe plan global.