Grindeanu cere demiterea Dianei Buzoianu, ministrul Mediului

Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Sorin Grindeanu, a solicitat marți, 9 decembrie 2025, premierului Ilie Bolojan să o demită pe Diana Buzoianu, actuala ministră a Mediului, care face parte din Uniunea Salvați România (USR). Această cerere vine în contextul în care Grindeanu a cerut și demiterea noii conduceri a Administrației Naționale Apele Române, numită de Buzoianu. Conform surselor din cadrul PSD, se discută chiar și posibilitatea votării unei moțiuni simple împotriva ministrului USR, în cazul în care premierul nu va acționa conform solicitărilor.

În plus, Grindeanu a cerut desființarea companiei ESZ Prahova, care este deținută de Apele Române și care se află în centrul unui scandal legat de calitatea apei din județul Prahova. Premierul Bolojan a răspuns că va analiza aceste solicitări și așteaptă rapoartele oficiale pentru a lua o decizie.

Surse confirmate anterior de Mediafax sugerează că PSD intenționează să voteze o moțiune simplă împotriva Dianei Buzoianu, în cazul în care premierul va ignora cererea exprimată de partid. Este important de menționat că o moțiune simplă nu garantează automat demiterea ministrului.

Reacția Dianei Buzoianu

Diana Buzoianu a reacționat la cererea de demitere, afirmând că solicitarea PSD coincide cu perioada în care se negociază reorganizarea Romsilva în cadrul coaliției. „Am cerut tăierea drastică a numărului de directori – 12 direcții regionale cu câte un director silvic și un director tehnic. PSD a propus să rămână câte un director și la nivel de județ, ceea ce nu reprezintă o schimbare reală”, a declarat Buzoianu. Aceasta a subliniat că nu va semna o astfel de Hotărâre de Guvern și că nu va fi șantajată cu funcția, afirmând că își dorește să continue reformele necesare în domeniul silviculturii.

Declarațiile lui Sorin Grindeanu

În cadrul unei conferințe de presă, Sorin Grindeanu a menționat că PSD a început o analiză internă referitoare la participarea sa în guvernare, la șase luni de la formarea actualei coaliții. Această decizie a fost luată în urma unei evaluări detaliate a activității guvernamentale și a modului în care propunerile PSD sunt integrate în deciziile Cabinetului condus de premierul Bolojan. Grindeanu a confirmat că subiectul demiterii Dianei Buzoianu a fost discutat în Biroul Politic, dar a evitat să ofere detalii suplimentare până la o întâlnire cu premierul.

„Nu vă ascund că s-a deschis acest subiect în ședința de astăzi. O să încerc să am o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan pe acest subiect. Dați-mi voie să nu fac niciun anunț până atunci. Așa e corect”, a concluzionat Grindeanu.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/surse-grindeanu-i-a-cerut-premierului-bolojan-demiterea-dianei-buzoianu-ministrul-mediului-23655497

Kremlinul respinge acuzațiile privind intențiile lui Putin față de URSS și NATO

Kremlinul a declarat marți, 9 decembrie 2025, că afirmațiile venite din partea unor oficiali europeni, conform cărora președintele rus Vladimir Putin ar dori să refacă Uniunea Sovietică, sunt complet false. Această reacție vine în contextul tensiunilor crescute dintre Rusia și NATO, Kremlinul subliniind că nu există intenții de atac asupra statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice.

Reprezentanții Kremlinului au catalogat ideea că Putin ar plănui un atac asupra NATO drept „o prostie completă”. Aceasta este o reacție directă la comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a afirmat că Putin vrea să readucă „vechea Uniune Sovietică” și că Europa trebuie să se apere împotriva intențiilor Rusiei. Merz a subliniat că planurile lui Putin sunt clare și stipulate în doctrinele de stat ale Rusiei.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Vladimir Putin nu are nicio dorință de a restaura URSS, afirmând că acest lucru este imposibil și că președintele rus a subliniat acest aspect de mai multe ori. Peskov a adăugat că a vorbi despre astfel de intenții nu este respectuos față de partenerii internaționali ai Rusiei.

Criticii regimului lui Putin sugerează că Rusia se îndreaptă spre o formă de guvernare similară cu cea din perioada lui Leonid Brejnev, caracterizată prin represiune și absurditate. Aceștia consideră că, în ciuda declarațiilor oficiale, Kremlinul continuă să promoveze o agendă expansionistă.

În ciuda acestor acuzații, Putin a negat constant că ar avea planuri de atac asupra NATO, argumentând că o astfel de acțiune ar fi o greșeală strategică, având în vedere superioritatea militară a alianței. Această poziție a fost reafirmată recent, în contextul în care liderii occidentali avertizează că, dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ar putea să își îndrepte atenția asupra NATO.

În concluzie, Kremlinul continuă să respingă acuzațiile de intenții agresive față de NATO și de restaurare a Uniunii Sovietice, subliniind că astfel de afirmații sunt nefondate și nu reflectă realitatea geopolitică actuală.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/kremlinul-respinge-acuzatiile-privind-intentiile-lui-putin-fata-de-urss-si-nato-23655468

Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani

Ministerul de Externe, condus de Oana Țoiu (USR), a anunțat lansarea unei proceduri de selecție publică pentru desemnarea unei organizații a societății civile ca Șef de Rețea (Head of Network) al Fundației Anna Lindh în România, pentru perioada 2026-2028. Această decizie vine după ce, din 2007, fundația lui Dan Dungaciu a fost desemnată fără nicio procedură competitivă pentru a ocupa această poziție, care îi permitea să acceseze fonduri semnificative.

Într-un comunicat oficial, ministerul a specificat că selecția se va desfășura între 8 decembrie 2025 și 12 ianuarie 2026, în cadrul noului ciclu de programare multianuală a activității Fundației Euro-Mediteraneene Anna Lindh pentru Dialog între Culturi (ALF). Această schimbare ar putea avea un impact major asupra finanțării Fundației Mării Negre, care depinde în mare măsură de aceste fonduri.

Un aspect controversat al situației este lipsa de transparență în ceea ce privește veniturile lui Dan Dungaciu din această poziție. Deși era obligat să depună declarații de avere, Dungaciu nu a făcut acest lucru, iar Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a sancționat pentru nerespectarea legii. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la integritatea și responsabilitatea celor care conduc fundațiile și organizațiile care beneficiază de fonduri publice.

Decizia Ministerului de Externe de a lansa o procedură de selecție publică este un pas important spre asigurarea unei gestionări mai transparente și mai responsabile a fondurilor destinate organizațiilor non-guvernamentale. Aceasta ar putea deschide calea pentru noi organizații care să aducă perspective proaspete și idei inovatoare în domeniul dialogului intercultural și al cooperării internaționale.

În concluzie, această schimbare nu doar că afectează Fundația Universitară a Mării Negre, dar și întreaga dinamică a organizațiilor care activează în domeniul relațiilor internaționale și al dialogului intercultural în România. Rămâne de văzut cum va reacționa Dungaciu și ce măsuri va lua pentru a-și proteja interesele în fața acestei noi realități.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/ministerul-de-externe-vrea-sa-lase-fundatia-lui-dungaciu-fundatia-universitara-a-marii-negre-fara-principala-sursa-de-bani–1818948.html

Liberalii retrag proiectul „Golden Visa România” după analiza CSAT

Deputatul PNL Glad Varga a anunțat retragerea din Parlament a proiectului legislativ referitor la programul „Golden Visa România”. Această decizie a fost luată după ce instituțiile statului și Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au semnalat vulnerabilități legate de securitate, subliniind că este o măsură necesară în acest moment. Glad Varga a declarat că retragerea este „decizia corectă”, având în vedere că un astfel de mecanism trebuie să respecte integral standardele de securitate națională și regulile europene.

Proiectul „Golden Visa România” a fost inițiat cu scopul de a atrage investiții solide și de a stimula dezvoltarea economică în domenii strategice. Varga a explicat că, în urma analizelor și comunicărilor primite de la instituțiile statului, s-au identificat minusuri în formularea inițială a inițiativei. El a subliniat că nu există alt interes în acest demers decât atragerea de capital serios în România, în condiții de securitate, transparență și responsabilitate față de statul român și investitori.

Proiectul de lege prevedea un permis de ședere temporară de 5 ani, cu posibilitatea de a aduce familia și de a obține ulterior cetățenia, pentru orice cetățean non-UE care ar fi realizat investiții de minimum 400.000 de euro în achiziția de titluri de stat sau în proprietăți imobiliare. Varga a menționat că reglementările actuale sunt restrictive, impunând o investiție minimă de 100.000 de euro și crearea a cel puțin 10 locuri de muncă, cu o viză de lungă ședere limitată la 90 de zile.

Inițiativa legislativă includea două etape obligatorii pentru a asigura filtrarea de securitate a investitorilor: o verificare preliminară, urmată de analiza investiției și acordarea dreptului de ședere doar după confirmarea conformității. Glad Varga a subliniat că este esențial ca orice program de acest tip să fie bine structurat și să respecte toate normele de securitate necesare.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/liberalii-retrag-proiectul-golden-visa-romania-dupa-analiza-csat-este-o-decizie-corecta-in-acest-moment-23655395

Ursula Von der Leyen: „Nu mai avem timp de pierdut”

Într-o declarație fermă, Ursula Von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat că Uniunea Europeană nu își permite să piardă timp în fața provocărilor actuale. După reuniunea de luni a Coaliției Doritorilor, liderii europeni au reafirmat angajamentul lor față de două priorități esențiale: sprijinul financiar continuu pentru Ucraina și consolidarea capacității de apărare a Europei. Această reafirmare a angajamentului vine într-un moment critic, în care războiul din Ucraina continuă să aibă un impact profund asupra stabilității regionale și globale.

Von der Leyen a explicat că propunerea de „împrumut pentru reparații”, bazată pe activele rusești înghețate, are ca scop creșterea costului războiului pentru Moscova, obligând Rusia să plătească pentru distrugerile provocate. „Cu cât războiul durează, cu atât costurile pentru Rusia vor crește”, a afirmat ea, subliniind importanța de a menține presiunea asupra agresorului.

În viziunea sa, UE percepe geoeconomia și geopolitica ca fiind două fațete ale aceluiași conflict, iar sancțiunile economice, împreună cu pregătirea militară, sunt considerate esențiale și de neînlocuit. Europa se angajează să avanseze „cu urgență” în implementarea planului de creștere a pregătirii de apărare, care include proiecte de mobilitate militară și integrarea industriei de apărare. Din cele 19 planuri SAFE (Strategic Armament and Force Enhancement) depuse de statele membre, 15 includ ajutor și sprijin pentru Ucraina, un semnal clar că solidaritatea europeană rămâne puternică.

Responsabilitatea Europei în apărare

„Știm că apărarea Europei este responsabilitatea noastră”, a declarat Von der Leyen, subliniind angajamentul continuu al Uniunii Europene de a avansa în implementarea foilor de parcurs privind pregătirea militară. Ucraina este inclusă în majoritatea planurilor depuse, ceea ce demonstrează nu doar un sprijin financiar, ci și o învățare comună din lecțiile dure ale războiului. „Ucraina învață lecții câștigate cu greu pe câmpul de luptă, iar noi învățăm alături de ei”, a adăugat ea.

În contrast cu eforturile diplomatice ale Ucrainei pentru pace, Rusia continuă să mimeze negocierile, în timp ce intensifică atacurile. „Nu vom cădea în capcana aparențelor”, a avertizat Von der Leyen, reafirmând că Uniunea Europeană știe cine este agresorul și cine este victima în acest conflict. Războiul declanșat de Moscova a avut ca scop divizarea Europei, dar a avut efectul opus, unind blocul comunitar în fața provocărilor.

„Împreună, susținem Ucraina și apărăm Europa”, a concluzionat președinta Comisiei Europene, reafirmând determinarea Uniunii de a rămâne unită și de a face față provocărilor actuale cu fermitate și solidaritate.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/ursula-von-der-leyen-nu-mai-avem-timp-de-pierdut-ue-reinnoieste-sprijinul-pentru-ucraina-si-isi-intensifica-pregatirea-de-aparare-23655343

Executarea unui fost director financiar în China: un semnal puternic în lupta anticorupție

Într-o mișcare care a șocat opinia publică, fostul director al unei instituții financiare din China, Bai Tianhui, a fost executat marți dimineață la Tianjin. Această decizie radicală vine ca urmare a condamnării sale pentru corupție, fiind găsit vinovat de acceptarea a peste 156 de milioane de dolari în schimbul favorizării unor firme în cadrul unor proiecte de achiziție și finanțare. Acest caz subliniază intensificarea campaniei anticorupție inițiate de președintele Xi Jinping, care a vizat în mod special sectorul financiar din țară.

Detalii despre condamnare și execuție

Sentința lui Bai a fost pronunțată inițial în mai 2024 de o instanță din Tianjin, dar spre deosebire de multe alte cazuri similare, care de obicei se finalizează cu o pedeapsă cu închisoarea pe viață, aceasta a fost menținută. Deși Bai a contestat verdictul, Curtea Supremă a Poporului a confirmat decizia, considerând infracțiunile sale „extrem de grave”. Acest lucru a stârnit controverse, având în vedere că, în general, pedepsele cu moartea pentru corupție sunt suspendate pentru o perioadă de doi ani înainte de a fi comutate.

Contextul campaniei anticorupție din China

China Huarong International Holdings, compania pe care Bai a condus-o, este o filială a China Huarong Asset Management, un jucător major în administrarea creditelor neperformante. Această instituție a fost subiectul unei atenții sporite în cadrul campaniei anticorupție, care a dus la executarea altor directori de rang înalt, inclusiv Lai Xiaomin, fostul șef al Huarong, care a fost condamnat în 2021 pentru acceptarea de mită în valoare de 253 de milioane de dolari.

Implicarea altor figuri din sectorul financiar

Pe lângă Bai, alți directori din cadrul Huarong și din sectorul financiar au fost implicați în anchete de corupție. De exemplu, Yi Huiman, fostul șef al principalului regulator al pieței financiare din China, a fost anchetat recent, iar Li Xiaopeng, fostul șef al Everbright Group, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru fapte similare. Aceste evenimente sugerează o tendință alarmantă în rândul liderilor din sectorul financiar, care se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea autorităților.

Reacții internaționale și perspectivele viitoare

Executarea lui Bai Tianhui a generat reacții mixte la nivel internațional, cu grupuri pentru drepturile omului, precum Amnesty International, care subliniază că mii de oameni sunt executați anual în China, fără transparență în ceea ce privește statisticile legate de pedeapsa cu moartea. Această situație ridică întrebări serioase despre justiția penală și drepturile omului în țară, în contextul unei campanii anticorupție care pare să nu cunoască limite.

În concluzie, execuția lui Bai Tianhui nu este doar un caz izolat, ci un exemplu emblematic al intensificării măsurilor împotriva corupției în China, care continuă să atragă atenția asupra modului în care autoritățile abordează problemele de integritate în sectorul public și privat.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/campanie-anticoruptie-fostul-director-al-unei-institutii-financiare-a-fost-executat-23655278