NICUŞOR DAN: PLEC LA SUMMITUL DE LA HELSINKI, DAR IAU CU MINE ÎNGRIJORĂRILE SOCIETĂŢII LEGATE DE FUNCŢIONAREA JUSTIŢIEI, PE CARE LE ÎMPĂRTĂŞESC

Într-o declarație recentă, Nicușor Dan, primarul Capitalei, a anunțat că va participa la summitul de la Helsinki, un eveniment de mare importanță pe agenda internațională. Cu toate acestea, el a subliniat că nu va merge acolo cu mâinile goale, ci va aduce cu sine îngrijorările profunde ale societății românești referitoare la funcționarea justiției. Aceste preocupări, pe care le consideră fundamentale, reflectă o stare de spirit generală în rândul cetățenilor, care se simt tot mai nesiguri în fața sistemului judiciar.

Primarul a insistat asupra gravității problemelor semnalate în spațiul public, afirmând că acestea nu sunt doar simple nemulțumiri, ci aspecte esențiale care afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Nicușor Dan a reiterat că statul de drept este un principiu care nu poate fi negociat și că este datoria autorităților să asigure un sistem judiciar corect și funcțional.

În acest context, el a promis că, în limitele atribuțiilor sale constituționale, va acționa ferm pentru apărarea independenței justiției. Această declarație vine într-un moment în care România se confruntă cu critici internaționale legate de integritatea și eficiența sistemului său judiciar, iar primarul își asumă rolul de a reprezenta aceste îngrijorări la nivel înalt.

De asemenea, Nicușor Dan a subliniat că respectul României pe plan internațional depinde în mod direct de existența unor instituții interne corecte și credibile. El a subliniat că buna funcționare a justiției este esențială nu doar pentru stabilitatea internă, ci și pentru credibilitatea țării în relațiile internaționale.

Într-o lume în care justiția este adesea subiect de dezbatere și controversă, mesajul primarului este clar: România trebuie să își reafirme angajamentul față de statul de drept și să asigure că toate vocile sunt auzite, iar problemele sunt abordate cu seriozitate. Summitul de la Helsinki va fi o oportunitate pentru Nicușor Dan de a aduce aceste subiecte în atenția liderilor internaționali, sperând că astfel se va putea genera un dialog constructiv și soluții viabile pentru viitorul justiției în România.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/nicusor-dan-plec-la-summitul-de-la-helsinki-dar-iau-cu-mine-ingrijorarile-societatii-legate-de-functionarea-justitiei-pe-care-le-impartasesc–1820429.html

Judecătoarea Raluca Moroșanu: Dacă vrem să schimbăm ceva, doamna Lia Savonea trebuie să plece din magistratură

Judecătoarea Raluca Moroșanu a făcut declarații îndrăznețe într-un interviu recent, subliniind că schimbările necesare în sistemul de justiție nu se vor produce fără o reformă profundă, care să includă plecarea doamnei Lia Savonea din magistratură. În opinia sa, simpla înlocuire a conducerii Curții de Apel București nu este suficientă pentru a aduce o schimbare reală.

Moroșanu a explicat că, pentru a avea o justiție eficientă, este esențial ca cei care au generat actuala situație să fie înlăturați. „Dacă vrem să schimbăm ceva, doamna Lia Savonea trebuie să plece. Nu doar din funcția de președinte al Înaltei Curți, ci din întreg sistemul”, a afirmat judecătoarea, evidențiind că frica și neîncrederea predomină în rândul colegilor săi.

Judecătoarea a adus în discuție și problema corupției din sistem, amintind de vremurile în care colegii săi erau condamnați pentru fapte de corupție. „Mă tem că această practică este reluată”, a spus ea, subliniind că modificările legislative recente au complicat și mai mult lupta împotriva corupției. „Legea a fost modificată astfel încât, pentru a dovedi o infracțiune de corupție, procurorii trebuie să aibă acces la interceptări, care sunt controlate de președintele Înaltei Curți”, a explicat Moroșanu.

Întrebată despre teama judecătorilor de a acționa împotriva corupției, Moroșanu a răspuns: „Nici cea mai mică teamă. Degeaba vor procurorii să facă ceva, dacă nu au sprijinul necesar”. Aceasta a subliniat că, în prezent, judecătorii nu se simt protejați și că, în cazul în care se încearcă emiterea de mandate de supraveghere tehnică, acestea nu vor avea efect, deoarece persoanele implicate vor fi anunțate.

Raluca Moroșanu a discutat și despre viitorul pensiilor de serviciu ale magistraților, afirmând că acestea sunt în pericol. „Eu am votat împotriva protestului față de proiectul de lege privind pensiile magistraților, pentru că este evident că vom pierde aceste pensii”, a declarat ea, subliniind că problemele reale ale justiției sunt legate de volumul de muncă, lipsa de personal și infrastructura inadecvată.

Judecătoarea a menționat că, în prezent, magistrații sunt încurajați să se pensioneze, pentru a face loc unor colegi mai tineri și mai ascultători. „Oamenii nu mai cred că se va schimba ceva. Dacă nu se schimbă acum, nu se va mai schimba niciodată”, a concluzionat Moroșanu, lăsând să se înțeleagă că o reformă reală este absolut necesară pentru a restabili încrederea în sistemul de justiție.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/judecatorul-raluca-morosanu-daca-vrem-sa-schimbam-ceva-doamna-lia-savonea-trebuie-sa-plece-din-magistratura–1820383.html

Drumul către sociologia elitelor

În România, sociologia a avut o tradiție solidă, mai ales în perioada interbelică, când a fost consolidată academic prin intermediul Școlii Sociologice de la București, sub conducerea lui Dimitrie Gusti. Acesta, născut pe 13 februarie 1880 la Iași, a fost un pilon al sociologiei românești, predând la Universitatea din Iași între 1910 și 1919, înainte de a se muta la București. Gusti a fost un mentor pentru mulți tineri sociologi, iar activitatea sa a fost continuată de discipolul său, Petre Andrei. Sociologia românească a câștigat recunoaștere internațională, culminând cu organizarea Congresului Internațional de Sociologie la București în 1939, eveniment anulat din cauza izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial.

Însă, după instaurarea regimului comunist, acumulările sociologice au fost brusc întrerupte. Dimitrie Gusti a trăit ultimele zile într-o sărăcie extremă, iar discipolii săi au fost persecutați, un exemplu fiind Anton Golopenția, care a sfârșit în închisoare. În 1948, sociologia a fost eliminată din universități, fiind considerată o „știință burgheză”, iar cercetarea socială a fost înlocuită de ideologia marxist-leninistă. Reintroducerea sociologiei în anii ’60 a fost strict controlată politic, cu specializări precum „sociologia muncii” și „sociologia industrială”, care nu au permis dezvoltarea autonomă a disciplinei.

După 1989, odată cu prăbușirea comunismului și revenirea democrației, sociologia a fost una dintre primele discipline reabilitate. Anul 1990 a marcat reînființarea facultăților de sociologie în marile centre universitare, precum București, Iași și Cluj, iar ulterior și alte orașe au dezvoltat programe de sociologie. Universitățile private, cum ar fi Universitatea „Petre Andrei” din Iași, au contribuit la extinderea ofertei educaționale în domeniul științelor sociale.

În acest context, mulți tineri absolvenți de liceu din anii ’90 s-au orientat spre facultățile de științe sociale. De exemplu, eu, un elev de liceu la specializarea matematică-fizică, am ales să urmez Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, secția de Sociologie-Politologie. Această decizie a fost influențată de profesoara mea de științe sociale, doamna prof. dr. Doinița Vasiliu, care m-a îndrumat în pregătirea pentru admitere. Manualul de psihologie de liceu, scris de Paul Popescu-Neveanu și colegii săi, a fost o resursă esențială în această perioadă.

Interesul meu pentru sociologie a fost alimentat de dorința de a înțelege mecanismele de selecție și promovare în funcții importante din stat. La cursurile de Istoria sociologiei și Sociologie politică, am descoperit contribuțiile lui Vl. Pareto, G. Mosca și R. Michels, care m-au fascinat. De asemenea, am fost implicat în managementul campaniilor electorale și marketingul comunicării politice, ceea ce m-a adus în contact direct cu elita politică.

În perioada 2007-2009, am ocupat funcția de prefect al județului Vaslui, având acces direct la decidenții politici. Această experiență mi-a permis să observ și să interacționez cu elitele conducătoare, realizând interviuri cu miniștri și construind o bază de date cu membrii guvernelor post-1990. Cartea mea, „Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane”, pentru care am primit premiul Academiei Române, reflectă fascinația mea pentru modul în care elitele influențează calitatea vieții noastre.

Chiar dacă am terminat Sociologie-Politologie ca șef de promoție, nu am rămas la catedră, dar am continuat să practic meseria de sociolog. Cărțile lui Cătălin Zamfir m-au ajutat să îmbin teoria cu problemele practice din realitatea socială. După finalizarea masterului, am obținut un post de sociolog la Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului, unde am elaborat strategii și proiecte pentru protecția copiilor în dificultate.

În prezent, am împlinit 24 de ani de activitate în administrația publică și 11 ani de activitate didactică. Lucrez ca director executiv adjunct la Direcția Județeană de Statistică Iași și conferențiar universitar doctor la Universitatea „Petre Andrei” din Iași, unde predau cursuri de Sociologie politică și Politici publice. De-a lungul anilor, am participat la conferințe internaționale și am desfășurat proiecte de cercetare, contribuind astfel la dezvoltarea sociologiei în România.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/drumul-catre-sociologia-elitelor–1820270.html

Radu Miruță: „Nu poți trăi doar din tăieri”

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a subliniat recent că România se află într-o situație economică delicată, iar soluțiile pentru ieșirea din criza bugetară nu pot fi limitate la creșterea impozitelor pentru sectorul privat. Într-o declarație făcută la Antena 3 CNN, Miruță a afirmat că este esențial să se efectueze tăieri semnificative din bugetul statului, pentru a asigura o redresare economică sustenabilă.

„Nu poți trăi doar din a tăia”, a declarat el, susținând propunerea colegului său, Ilie Bolojan, de a reduce cheltuielile statului. Miruță a insistat că nu este corect ca povara financiară să fie purtată exclusiv de mediul privat, subliniind că este necesară o abordare echilibrată care să implice și tăieri de la stat.

Presiunea asupra IMM-urilor

Ministrul a avertizat că o creștere forțată a salariului minim ar putea duce la dificultăți severe pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). El a explicat că, fără o ajustare corespunzătoare a cheltuielilor bugetare, presiunea asupra sectorului privat va continua să crească, ceea ce ar putea duce la falimente și la o deteriorare a situației economice generale.

Tăieri necesare până în 2026

Referitor la momentul în care ar trebui să se oprească tăierile, Miruță a declarat că acestea ar trebui să fie implementate până la finalul anului curent sau, cel târziu, în ianuarie, înainte de elaborarea bugetului pentru anul următor. El a subliniat că aceste tăieri trebuie să fie consistente și bine planificate.

Impozitul minim pe cifra de afaceri

Ministrul a abordat și problema impozitului minim pe cifra de afaceri, afirmând că actuala formulă afectează grav companiile. În cadrul coaliției, se discută despre posibilitatea reducerii treptate a acestui impozit, o măsură care ar putea salva o treime din firmele afectate de această reglementare.

Concluzie

Radu Miruță a reiterat că soluțiile pentru redresarea economică a României nu pot fi găsite doar prin măsuri de austeritate care afectează mediul privat. Este esențial ca și statul să își asume responsabilitatea și să contribuie la stabilizarea economiei prin tăieri de cheltuieli, pentru a evita o criză economică și mai profundă.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/radu-miruta-nu-poti-trai-doar-din-taieri-23658101

Viktor Orbán: Înghețarea activelor rusești de către UE, un pas periculos spre război

Premierul ungar Viktor Orbán a tras un semnal de alarmă cu privire la decizia Uniunii Europene de a îngheța activele rusești, avertizând că această măsură ar putea fi interpretată ca o declarație de război. Într-un interviu acordat publicației Mandiner, Orbán a subliniat că acțiunile actuale ale UE nu sunt doar o chestiune economică, ci un pas direct către un conflict militar. „Consecințele acestui pas ar fi mult mai grave decât par la prima vedere”, a declarat el, evidențiind gravitatea situației.

Premierul ungar a adăugat că astfel de acțiuni nu au fost niciodată întâlnite în istorie, chiar și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Orbán a explicat că înghețarea rezervelor valutare ale Rusiei și utilizarea acestora pentru a sprijini o parte aflată în conflict cu Rusia ar echivala cu o declarație de război. „Confiscarea a sute de miliarde de la o țară nu a rămas niciodată fără răspuns în istorie”, a subliniat el, subliniind riscurile implicate.

Decizia Consiliului Uniunii Europene din 12 decembrie prevede înghețarea pe termen nelimitat a activelor rusești suverane. Comisia Europeană își propune să obțină acordul statelor membre la summit-ul din 18-19 decembrie pentru exproprierea a 210 miliarde de euro, dintre care 185 miliarde sunt blocate în Belgia. Această mișcare este văzută ca o încercare de a întări sprijinul pentru Ucraina în fața agresiunii rusești.

Orbán a menționat că Ungaria este pregătită pentru schimbările politice care se desfășoară pe scena internațională. „Guvernul ungar era deja pregătit pentru schimbările care se desfășoară acum sub ochii noștri. Ungaria ar putea fi unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestei transformări globale în Europa”, a afirmat el, sugerând că țara sa ar putea profita de pe urma acestor evoluții.

În concluzie, declarațiile lui Viktor Orbán subliniază tensiunile crescânde dintre Uniunea Europeană și Rusia, precum și riscurile asociate cu măsurile economice adoptate în contextul conflictului din Ucraina. Aceste acțiuni ar putea avea consecințe grave, nu doar pentru relațiile internaționale, ci și pentru stabilitatea regională.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/viktor-orban-sustine-ca-inghetarea-activelor-rusesti-de-ue-este-un-pas-catre-intrarea-in-razboi-23658040

Italia și Malta se alătură opoziției față de folosirea activelor rusești pentru Ucraina

Într-o mișcare surprinzătoare la Bruxelles, Italia și Malta s-au alăturat recent Belgiei și Bulgariei, exprimându-și opoziția față de planul Uniunii Europene de a utiliza activele rusești înghețate pentru a sprijini financiar Ucraina. Această decizie vine pe fondul unor riscuri legale invocate de aceste state, care subliniază complexitatea situației actuale din Europa.

Planul propus de UE prevede utilizarea a aproximativ 210 miliarde de euro, bani provenind în principal din activele Băncii Centrale a Rusiei, care au fost înghețate în Europa după invazia Ucrainei din 2022. Cu toate acestea, Italia, Bulgaria și Malta au subliniat că înghețarea acestor active nu conferă automat dreptul de a le folosi, insistând asupra respectării stricte a legislației europene și internaționale.

Declarația comună a statelor membre

Într-o declarație comună, cele patru state au afirmat că susțin menținerea activelor rusești înghețate pe termen nedeterminat, dar avertizează că acest lucru nu trebuie să conducă la utilizarea acestor fonduri pentru sprijin militar. „Înghețarea activelor nu echivalează cu dreptul de a le utiliza”, se arată în poziția comună, evidențiind astfel o abordare prudentă în fața unei situații delicate.

Reacțiile liderilor europeni

Viktor Orbán, prim-ministrul Ungariei, a comentat că înghețarea activelor rusești de către UE ar putea fi interpretată ca un pas către implicarea directă în conflict. Această poziție reflectă tensiunile existente în cadrul Uniunii Europene, unde divergențele de opinie sunt tot mai evidente. De asemenea, Belgia, care deține o mare parte din activele rusești înghețate prin depozitarul Euroclear, a fost constant împotriva acestui plan, invocând riscuri legale semnificative.

Apelul pentru alternative

Italia, Bulgaria și Malta solicită acum Comisiei Europene și Consiliului UE să exploreze alternative viabile pentru sprijinul Ucrainei. Printre opțiunile discutate se numără crearea unei linii de credit europene sau alte mecanisme temporare de asistență. Totuși, aceste soluții ar putea crește povara datoriilor deja ridicate ale țărilor precum Italia și Franța și ar necesita unanimitate, ceea ce ar putea fi blocat de un eventual veto din partea Ungariei.

Impactul asupra negocierilor europene

Intrarea Italiei în tabăra opoziției complică și mai mult negocierile la nivel european, având în vedere că aceasta este a treia cea mai mare economie a Uniunii. Poziția Romei face dificilă obținerea unui consens înainte de summitul european programat pentru joi și vineri la Bruxelles. Contextul este tensionat și de un proces deschis de Banca Rusiei împotriva Euroclear, legat de administrarea activelor înghețate.

Recent, Uniunea Europeană a decis să prelungească înghețarea acestor active pe termen nelimitat, eliminând necesitatea reînnoirii la fiecare șase luni, în ciuda obiecțiilor formulate de Ungaria și Slovacia. Această decizie subliniază determinarea UE de a menține presiunea asupra Rusiei, dar și complexitatea relațiilor internaționale în contextul actual.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/surpriza-la-bruxelles-italia-si-malta-se-alatura-tarilor-care-se-opun-folosirii-activelor-rusesti-pentru-ucraina-23658020

Ciprian Ciucu vrea să transfere parcurile de cartier din București către sectoare

Primarul general ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, a lansat o propunere controversată care vizează transferul parcurilor de cartier în administrarea sectoarelor, criticând în același timp capacitatea administrativă a Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Această inițiativă vine pe fondul unei perioade de proteste intense pentru o justiție independentă, în care aproximativ 10.000 de oameni au mărșăluit spre Piața Victoriei, scandând: „Lia, Lia, te așteaptă pușcăria”.

Ciprian Ciucu a declarat, într-un interviu acordat Digi 24, că Primăria Capitalei ar trebui să păstreze doar patru parcuri monumentale: Herăstrău, Carol, Cișmigiu și Izvor. Aceste parcuri, având o importanță istorică și culturală deosebită, necesită o gestionare specifică și o evaluare atentă a materialului dendrologic, precum și revitalizare prin aducerea de material vegetal nou și pământ fertil.

Critica adusă ALPAB

Ciucu nu s-a ferit să critice ALPAB, afirmând că instituția nu reușește să îndeplinească sarcinile esențiale de întreținere a parcurilor. „Din punctul meu de vedere, ALPAB are o foarte proastă capacitate administrativă”, a declarat el, subliniind că primarii de sector sunt mai aproape de cetățeni și, prin urmare, mai capabili să gestioneze aceste spații verzi.

Experiența lui Ciprian Ciucu în administrarea parcurilor

Primarul ales a evidențiat experiența sa în domeniu, menționând realizările din sectorul 6, unde a reușit să dezvolte parcuri de la zero, precum Parcul Marin Preda din Giulești și Parcul Crângași. „Știu de unde să o apuc”, a afirmat Ciucu, subliniind că locuitorii se adresau direct primarului de sector pentru problemele legate de parcuri, nu primarului general.

Transferul depinde de primarii de sector

Cu toate acestea, Ciprian Ciucu a precizat că transferul parcurilor va depinde și de dorința primarilor de sector. El consideră că este de bun simț ca acest transfer să aibă loc, având în vedere că ALPAB trebuie să se profesionalizeze și să se concentreze pe parcurile pe care le poate gestiona eficient în prezent. În timp, capacitatea ALPAB ar putea crește, dar pentru moment, este esențial ca parcurile de cartier să fie administrate de cei mai apropiați de cetățeni.

În concluzie, Ciprian Ciucu își propune o reformă radicală în gestionarea parcurilor din București, având în vedere nevoile cetățenilor și eficiența administrativă. Această inițiativă ar putea schimba radical modul în care sunt întreținute și gestionate spațiile verzi din Capitală, dar va necesita colaborarea și implicarea activă a primarilor de sector.

Sursa: www.mediafax.ro/politic/ciprian-ciucu-vrea-sa-transfere-parcurile-de-cartier-din-bucuresti-catre-sectoare-23658017