2026 A ÎNCEPUT DEJA: KIRIBATI, PRIMUL LOC DIN LUME CARE A INTRAT ÎN NOUL AN

Insulele Kiribati, situate în Oceanul Pacific, au avut onoarea de a fi primul teritoriu de pe Pământ care a intrat în anul 2026, la ora 12:00, conform fusului orar din România. Aceste insule au un avans de 14 ore față de Greenwich Mean Time (GMT), ceea ce le permite să fie cu un pas înaintea restului lumii în ceea ce privește sărbătorirea noului an.

La o oră după Kiribati, la ora 13:00, ora României, anul 2026 va fi întâmpinat și în Tonga, Samoa și în anumite părți din Noua Zeelandă. Apoi, va fi rândul Australiei să sărbătorească intrarea în noul an.

Pe parcursul zilei, o mare parte a lumii va celebra deja noul an, înainte ca miezul nopții să sosească în România. Țările din Asia de Est, inclusiv Japonia, China și cele două Corei, vor fi printre primele care vor trece în 2026, urmate de Filipine, Thailanda și Maldive. Apoi, va fi rândul țărilor din Asia Centrală și Orientul Mijlociu.

În Europa, primele țări care vor întâmpina 2026 sunt Rusia, Turcia și națiunile din Caucaz. România, Ucraina, Moldova și vecinii din Balcani vor sărbători, de asemenea, intrarea în noul an, iar mare parte din continentul african va face același lucru. Europa de Vest va intra în 2026 cu o oră mai târziu.

În Statele Unite, pe coasta de est, inclusiv la New York, noul an va veni când în România va fi deja ora 7:00. Cei de pe coasta de vest, inclusiv locuitorii din Los Angeles, vor întâmpina 2026 joi, la ora 10:00, ora României.

Ultimii locuitori care vor intra în noul an sunt cei din Hawaii, Tahiti și Samoa Americană. La ei, 2026 va ajunge când în România va fi deja 1 ianuarie, ora 13:00. Insulele Samoa Americane, situate la doar aproximativ 2.000 de kilometri de Kiribati, vor fi ultima regiune care va sărbători intrarea în 2026, cu aproape 24 de ore după primul popas al noului an pe Pământ.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/2026-a-inceput-deja-kiribati-primul-loc-din-lume-care-a-intrat-in-noul-an–1824051.html

Șapte persoane urmărite internațional, aduse în țară

Într-o acțiune recentă, polițiștii români au reușit să aducă în țară șapte persoane care erau date în urmărire internațională. Printre acestea se numără o femeie de 47 de ani din Gorj, care face parte din categoria celor mai căutați infractori, având o condamnare de 15 ani și 8 luni pentru infracțiuni grave precum trafic de minori, trafic de persoane și proxenetism. De asemenea, un bărbat de 44 de ani din Iași, cunoscut sub porecla „Căpcăunul”, a fost adus în țară pentru a-și ispăși o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru mai multe infracțiuni, inclusiv trafic de migranți și contrabandă.

Reprezentanții Poliției Române au anunțat că, în primele zile ale săptămânii, au fost executate mai multe mandate de arestare și de executare a pedepselor privative de libertate. La data de 29 decembrie, Marian Plugaru Chirilă, poreclit „Căpcăunul”, a fost adus din Franța, având un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 12 ani emis de Tribunalul Iași. Acesta este cunoscut pentru infracțiunile sale grave, având tatuaje distinctive, inclusiv cuvintele „Long vehicul” pe abdomen și CNP-ul său pe scalp.

În continuare, la data de 30 decembrie, a fost adusă în țară o femeie din Gorj, care era urmărită internațional pentru infracțiuni similare. Aceasta a fost capturată în Marea Britanie și a fost adusă în România pentru a-și ispăși pedeapsa de 15 ani și 8 luni. Poliția a mai reținut și un bărbat de 31 de ani din Ialomița, care a fost adus din Germania pentru infracțiuni la regimul rutier, având o pedeapsă de 3 ani, o lună și 20 de zile.

Alte două persoane au fost, de asemenea, aduse în țară, inclusiv un bărbat de 29 de ani din Olt, urmărit pentru proxenetism, și un tânăr de 23 de ani din Iași, căutat pentru trafic de droguri. Toate persoanele reținute au fost duse în unități de detenție pentru a-și executa pedepsele conform mandatelor emise.

Sursa: www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sapte-persoane-urmarite-international-aduse-in-tara-printre-ele-o-femeie-din-categoria-most-wanted-si-un-iesean-supranumit-capcaunul–1824028.html

Importul de nisip din Australia: o necesitate surprinzătoare pentru Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite

În ciuda vastelor sale deșerturi, Arabia Saudită a ajuns să importe nisip din Australia pentru a susține megaproiectele sale de infrastructură. Această situație scoate la iveală o problemă globală mai puțin cunoscută: deficitul de nisip de calitate pentru construcții, care are implicații semnificative asupra mediului. Deși nisipul din deșert este abundent, acesta nu poate fi utilizat eficient în producția de ciment. Granulele de nisip formate sub acțiunea vântului au suprafețe netede și forme rotunjite, ceea ce le împiedică să se lege corespunzător în amestecul de beton. În contrast, nisipul extras din albii de râu sau din cariere are particule cu muchii ascuțite, esențiale pentru asigurarea rezistenței structurale.

O cerere globală în creștere pentru nisip

Conform datelor Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cererea mondială de nisip a atins aproximativ 50 de miliarde de tone pe an, însă doar o mică parte din aceasta este adecvată pentru construcții de calitate. Australia s-a afirmat ca un furnizor important pe această piață tensionată, cu exporturi de nisip pentru construcții care au atins în 2023 o valoare de aproximativ 273 milioane de dolari, plasând-o pe locul al doilea la nivel global.

Proiecte ambițioase și dependența de nisip de calitate

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite își bazează planurile de transformare economică pe construcții de mare amploare, inclusiv orașe inteligente și complexe turistice. Proiecte precum NEOM și Red Sea Project necesită materiale de construcție care să respecte standarde stricte de siguranță. De exemplu, Burj Khalifa din Dubai a necesitat peste 330 de milioane de litri de beton realizat cu nisip importat, iar situația similară se regăsește și în Arabia Saudită, unde nisipul local nu îndeplinește cerințele tehnice necesare.

Criza nisipului și impactul asupra mediului

UNEP avertizează că lumea se confruntă cu o „criză a nisipului”, cauzată de extracția intensivă și insuficient reglementată, care duce la eroziunea malurilor râurilor, distrugerea ecosistemelor și pierderea biodiversității. În plus, industria cimentului contribuie cu până la 8% la emisiile globale de CO₂, amplificând presiunile asupra mediului într-un context de urbanizare accelerată.

Alternativa nisipului natural

Pentru a reduce dependența de nisipul natural, statele din Golf explorează opțiuni precum producerea de nisip artificial, reciclarea deșeurilor din construcții și utilizarea materialelor compozite inovatoare. Totuși, Arabia Saudită nu dispune încă de o strategie clară care să permită o tranziție rapidă, iar pe termen scurt, importurile de nisip rămân o necesitate.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/de-ce-arabia-saudita-si-emiratele-importa-nisip-din-australia-desi-au-deserturi-imense-23665326

Japonia sprijină Ucraina prin proiecte esențiale de securitate și infrastructură

Într-o mișcare semnificativă, Japonia a decis să aloce aproximativ 48 milioane de euro pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei, intrând astfel într-o nouă fază de asistență din cadrul Programului de Redresare de Urgență. Anunțul a fost făcut de Ministerul ucrainean al dezvoltării comunităților, în urma unei întâlniri cu Masahiro Takehana, reprezentantul Ambasadei Japoniei la Kiev. Această inițiativă subliniază angajamentul Japoniei de a contribui la stabilizarea și revitalizarea comunităților afectate de conflict.

Prioritățile asistenței financiare

Fondurile, în valoare de 8,8 miliarde de yeni japonezi, vor fi utilizate în cadrul fazei a patra a programului, având ca scop deminarea umanitară, menținerea infrastructurii energetice, refacerea sistemelor de alimentare cu apă, modernizarea infrastructurii publice regionale, precum și îmbunătățirea serviciilor de sănătate publică și educație. Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a subliniat importanța acestor fonduri, afirmând că ele vor contribui direct la siguranța cetățenilor și la asigurarea condițiilor de trai esențiale.

Recunoștința Ucrainei față de România

În același context, Ucraina a exprimat recunoștință României pentru contribuția financiară de 50 de milioane de euro, anunțată recent. Această sumă va sprijini inițiativele de reconstrucție și va întări colaborarea dintre cele două țări în fața provocărilor actuale. De asemenea, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că se fac progrese în ceea ce privește garanțiile de securitate, esențiale pentru o pace justă în Ucraina.

Ajutor pentru comunitățile afectate

Autoritățile ucrainene au subliniat că fondurile au fost alocate rapid datorită unei colaborări eficiente cu partenerii internaționali, fiind direcționate către nevoile cele mai urgente din regiunile afectate de conflict. Parlamentul japonez a aprobat un buget suplimentar, permițând astfel lansarea celei de-a cincea faze a Programului de Redresare de Urgență, care va include asistență tehnică pentru proiectele în derulare în Ucraina.

Angajamentul Japoniei față de Ucraina

Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a declarat că Japonia consideră situația din Ucraina ca fiind o problemă proprie și intenționează să continue sprijinul pentru Ucraina, menținând în același timp presiunea asupra Rusiei. Aliona Shkrum, prim-adjunct al ministrului ucrainean al dezvoltării comunităților, a afirmat că Japonia rămâne un partener strategic esențial, iar granturile primite permit intervenții în comunitățile cele mai afectate.

Sprijinul Japoniei face parte dintr-un efort internațional mai amplu de refacere a Ucrainei și de menținere a serviciilor de bază pentru populație, demonstrând astfel solidaritatea globală în fața crizei actuale.

Sursa: www.mediafax.ro/externe/japonia-finanteaza-proiecte-cheie-de-securitate-si-infrastructura-in-ucraina-23665321