Stephen Miller preia funcția de șef de cabinet al Casei Albe

Stephen Miller, unul dintre cei mai apropiați consilieri ai președintelui american Donald Trump și unul dintre principalii arhitecți ai politicii restrictive privind imigrația, va deveni noul șef de cabinet al Casei Albe. Anunțul a fost făcut vineri de liderul de la Washington.

Trump a confirmat și plecarea din funcție a actualului șef de cabinet, Susie Wiles. Potrivit anunțului președintelui, Wiles va renunța la funcție luni, iar Stephen Miller îi va prelua atribuțiile.

Susie Wiles, prima femeie care a ocupat funcția

Susie Wiles a devenit șef de cabinet în ianuarie 2025, după ce a coordonat campania electorală care l-a readus pe Donald Trump la președinția Statelor Unite. Ea a fost prima femeie numită în această funcție, care presupune coordonarea activității personalului de la Casa Albă și gestionarea relației dintre președinte și principalele structuri ale administrației.

După plecarea din funcție, Wiles va continua să lucreze în cadrul organizației politice a lui Donald Trump.

Schimbarea de la conducerea echipei prezidențiale are loc la câteva zile după ce republicanii au suferit pierderi în alegerile intermediare, în urma cărora au pierdut controlul asupra Congresului.

Un consilier cu rol central în politica anti-imigrație

Stephen Miller ocupă în prezent funcția de șef adjunct de cabinet și face parte din echipa lui Trump încă din primul mandat prezidențial. El a revenit la Casa Albă în ianuarie 2025, odată cu începerea celui de-al doilea mandat al republicanului.

Miller este considerat unul dintre cei mai influenți consilieri ai lui Donald Trump și a avut un rol central în elaborarea și promovarea măsurilor restrictive privind imigrația. Acesta a fost implicat în conturarea politicilor administrației referitoare la controalele de la frontieră, deportări și limitarea imigrației ilegale. Pozițiile sale au generat controverse și critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a adversarilor politici ai administrației republicane.

Înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, Miller a fost unul dintre consilierii săi importanți în primul mandat prezidențial, între 2017 și 2021.

Anunțul președintelui Trump

Președintele Donald Trump a confirmat numirea printr-un mesaj publicat de Casa Albă: „I am pleased to announce that Mr. Stephen Miller, the current Deputy Chief of Staff of the Trump Administration, and one of my most trusted advisors, will become the Chief of Staff starting Monday, November 9, 2026. Susie Wiles, who has done an outstanding job, will be moving over to the Trump Political Operation. I want to thank her for her service as Chief of Staff — She has done a great job!”

Planul de reziliență climatică al UE, criticat pentru lipsa fondurilor necesare aplicării măsurilor

Cadrul propus de Comisia Europeană pentru consolidarea rezilienței climatice riscă să rămână „un tigru de hârtie” în lipsa unei finanțări europene dedicate, a avertizat vineri un eurodeputat cu funcție de conducere în Parlamentul European.

În octombrie, Comisia Europeană a propus un Cadru pentru Reziliență Climatică și o Lege privind Reziliența Climatică, menite să îmbunătățească pregătirea statelor membre în fața dezastrelor provocate de schimbările climatice, tot mai frecvente.

Delara Burkhardt, eurodeputat german și vicepreședintă a grupului Socialiștilor și Democraților (S&D), a declarat că propunerile nu beneficiază de finanțarea necesară pentru ca planificarea să se transforme în măsuri concrete de protecție.

„Valul de căldură din această vară a fost un semnal de alarmă. Europa trebuie să-și protejeze mai bine cetățenii de consecințele crizei climatice”, a declarat Burkhardt.

Propunerile reprezintă „un pas în direcția corectă”, a spus eurodeputata, dar a avertizat că evaluările riscurilor nu sunt suficiente pentru a proteja comunitățile.

Analiștii și organizațiile de mediu cer finanțare pentru adaptarea climatică

Analiștii în domeniul politicilor europene și organizațiile de mediu au formulat preocupări similare. Heather Grabbe, de la institutul Bruegel, a susținut într-o analiză publicată în această săptămână că noul cadru ar putea orienta politicile UE de la reacția la dezastre către prevenirea acestora, însă implementarea ar necesita fonduri dedicate adaptării climatice.

Biroul european al organizației WWF a atras atenția că propunerea nu include obligații clare și obligatorii pentru guverne de a integra riscurile climatice în bugete și politici publice. Organizația a mai avertizat că măsurile propuse fac prea puțin pentru reducerea deficitului tot mai mare de protecție prin asigurări în fața riscurilor climatice din Europa.

Un oficial al Comisiei Europene a declarat că actualul buget multianual al UE contribuie deja cu peste 100 de miliarde de euro la reziliența climatică. „Există deja sume importante din fonduri europene propuse de Comisie”, a precizat oficialul.

Kievul, afectat de pene de curent și întreruperi ale alimentării cu apă în prag de iarnă

Capitala Ucrainei, cu peste trei milioane de locuitori, se confruntă cu întreruperi severe ale alimentării cu electricitate și apă, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. Generatoarele electrice au redevenit o prezență obișnuită pe străzile orașului, unde temperaturile se apropie de pragul înghețului, iar locuitorii așteaptă reluarea furnizării centralizate a căldurii.

Alimentarea cu apă este întreruptă timp de mai multe ore în diferite zone ale capitalei, iar astfel de incidente sunt mai frecvente decât în anii precedenți. Atacurile au vizat inclusiv podurile peste fluviul Nipru, pentru prima dată de la începutul invaziei ruse la scară largă, din februarie 2022, provocând dificultăți suplimentare în trafic. Întreruperile de electricitate au afectat în repetate rânduri și funcționarea metroului.

Situația este agravată de deficitul de sisteme și muniții de apărare antiaeriană, care limitează capacitatea Ucrainei de a intercepta rachetele și dronele lansate de Rusia. Șapte regiuni sunt afectate, iar situația este descrisă ca fiind critică în zona Kievului.

Zelenski acuză administrația capitalei că nu s-a pregătit corespunzător

Președintele Volodimir Zelenski a descris situația energetică din Kiev drept extrem de gravă, afirmând că orașul se confruntă cu cele mai mari dificultăți din țară. Liderul ucrainean a atribuit criza atât atacurilor rusești, cât și unor deficiențe în pregătirile efectuate de autoritățile municipale înaintea sezonului rece.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, Zelenski a susținut că o parte dintre probleme reprezintă consecința neaplicării la nivel local a deciziilor privind pregătirea pentru iarnă. Declarațiile sale au provocat o reacție dură din partea primarului Kievului.

Klitschko acuză guvernul că blochează măsurile pentru protejarea orașului

Vitali Klitschko a respins criticile președintelui și a acuzat autoritățile centrale că întârzie aprobarea unui plan destinat creșterii rezilienței infrastructurii capitalei. În două declarații făcute vineri, edilul a calificat acuzațiile lui Zelenski drept manipulări repetate și a susținut că administrația prezidențială încearcă să îi submineze poziția.

Klitschko a afirmat că, prin obstacolele create administrației locale și prin lipsa sprijinului necesar, puterea centrală afectează capacitatea Kievului de a răspunde crizei. Într-un interviu acordat postului public ucrainean Suspilne și publicat joi, primarul a mai declarat că solicitările sale de a discuta direct cu Zelenski despre problemele capitalei au rămas fără răspuns.

Un conflict politic mai vechi, reaprins în timpul războiului

Tensiunile dintre Zelenski și Klitschko nu sunt noi. Cei doi au avut mai multe dispute publice de la începutul invaziei ruse, inclusiv pe tema administrării adăposturilor antiaeriene. Președintele criticase anterior autoritățile locale după moartea a trei persoane care încercaseră să se refugieze într-un adăpost încuiat.

Relația dintre primăria Kievului și administrația militară a capitalei, structură subordonată președintelui, reprezintă o altă sursă de tensiuni. Recent, Zelenski a declarat că a discutat cu mai mulți foști oficiali de rang înalt despre posibilitatea preluării conducerii administrației militare a Kievului, însă niciunul nu a acceptat propunerea. Șeful statului a recunoscut că există dificultăți de colaborare între primar și reprezentanții numiți de președinție, sugerând că Vitali Klitschko interpretează inițiativele de reorganizare drept tentative de înlocuire a sa.

Klitschko conduce Kievul din 2014, iar Zelenski a devenit președinte în 2019. Ambii au rămas în funcții în condițiile în care organizarea alegerilor este interzisă în Ucraina pe durata legii marțiale.

Noua dispută politică are loc într-un moment critic pentru locuitorii capitalei, confruntați cu perspectiva unei ierni marcate de atacuri asupra infrastructurii energetice și de întreruperi repetate ale serviciilor publice.

Spania și Țările de Jos, singurele candidaturi pentru șefia BCE

Spania și Țările de Jos au depus vineri, 6 noiembrie, candidaturi pentru președinția Băncii Centrale Europene, în perspectiva încheierii mandatului Christinei Lagarde, programată pentru 7 februarie 2027. Cele două propuneri au fost transmise înaintea termenului-limită de vineri, ora 17:00, ora Europei Centrale.

Cine sunt cei doi candidați

Pablo Hernández de Cos, fost guvernator al Băncii Spaniei, și Klaas Knot, fost președinte al Băncii Centrale a Țărilor de Jos, sunt singurii candidați înscriși pentru succesiunea Christinei Lagarde. Ambii au condus anterior bănci centrale naționale. Viitorul președinte va prelua conducerea uneia dintre cele mai influente instituții financiare europene, responsabilă de politica monetară a zonei euro.

Ce face BCE și de ce contează succesiunea

Banca Centrală Europeană stabilește dobânzile de politică monetară și urmărește menținerea stabilității prețurilor, având ca obiectiv o rată a inflației de 2% pe termen mediu. Activitatea curentă a instituției este coordonată de un Comitet executiv format din șase membri, care supraveghează inclusiv analizele economice și financiare ce fundamentează deciziile de politică monetară.

Germania și Franța vizează alte funcții de conducere

Competiția dintre Spania și Țările de Jos reprezintă doar o parte a negocierilor privind viitoarea conducere a BCE. Germania încearcă să își păstreze reprezentarea în Comitetul executiv după plecarea economistei Isabel Schnabel, programată pentru 3 ianuarie 2027. Schnabel urmează să ocupe o funcție la Fondul Monetar Internațional, ceea ce va lăsa vacant postul deținut în prezent la BCE.

Franța vizează, la rândul său, funcția de economist-șef al instituției, ocupată în prezent de irlandezul Philip Lane. Mandatul de opt ani al acestuia se va încheia la 31 mai 2027, deschizând o nouă etapă a negocierilor pentru distribuirea pozițiilor de conducere. Astfel, Germania, Franța, Spania și Țările de Jos încearcă să își asigure reprezentarea în structurile de decizie ale instituției monetare europene.

Negocierile încep la Eurogrup și continuă la nivelul liderilor UE

Miniștrii de finanțe din zona euro urmează să discute luni, la Bruxelles, despre schimbările de la vârful BCE, în cadrul reuniunii Eurogrupului. Cei doi candidați la președinție nu sunt programați să participe la reuniunea cu ușile închise, însă miniștrii de finanțe din Spania și Țările de Jos sunt așteptați să susțină candidaturile propriilor reprezentanți.

Potrivit unor diplomați, negocierile politice ar putea continua la summitul informal al liderilor Uniunii Europene, programat la Dublin la sfârșitul săptămânii viitoare. Discuțiile ar urma să includă nu doar desemnarea viitorului președinte, ci și echilibrul de reprezentare între marile economii europene. Un alt termen important este 27 noiembrie, data-limită pentru depunerea candidaturilor la postul care va deveni vacant după plecarea lui Isabel Schnabel.

Deocamdată, nu a fost anunțată o decizie privind succesorul Christinei Lagarde, iar rezultatul competiției dintre Hernández de Cos și Knot va depinde de negocierile dintre statele membre ale zonei euro.

Suedia reintroduce controalele la frontierele terestre din 12 noiembrie

Ministerul Afacerilor Externe a emis vineri o atenționare de călătorie pentru cetățenii români care se află în Suedia, tranzitează această țară sau intenționează să călătorească acolo. Autoritățile suedeze vor reintroduce controalele la frontierele terestre începând cu data de 12 noiembrie 2026.

Potrivit informării transmise de MAE, măsura se va aplica în perioada 12 noiembrie 2026 – 11 mai 2027. Cetățenii români care călătoresc în Regatul Suediei sunt sfătuiți să țină cont de această măsură și să consulte informațiile oficiale publicate de autoritățile suedeze înainte de efectuarea deplasării.

Detalii despre controalele la frontiere pot fi găsite pe site-urile Guvernului Suediei și Poliției suedeze, precizează MAE.

Asistență consulară pentru românii din Suedia

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că românii pot solicita informații consulare la numerele de telefon ale misiunii diplomatice, apelurile fiind preluate permanent de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate. Numerele disponibile sunt 0046-(0)8-20.56.74, 0046-(0)8-20.99.27 și 0046-(0)8-411.31.81.

Pentru situații dificile sau urgente, precum accidente cu victime, decese, calamități ori alte situații de pericol, este disponibil și numărul de urgență al Ambasadei României: 0046 722 511 453.

Românii sunt încurajați să consulte și site-urile Ambasadei României la Stockholm și ale Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, MAE recomandă utilizarea aplicației „Călătorește informat”, disponibilă pentru Android și iOS, care oferă informații și sfaturi utile pentru românii care călătoresc în străinătate.

Un presupus lider al grupării din spatele alertelor cu bombă amenință cu un nou val de atacuri

Un presupus lider al grupării considerate responsabile pentru valul de amenințări cu bombă care a perturbat traficul aerian din Europa susține, într-un e-mail trimis mai multor redacții, că „acesta este doar începutul” și că un nou val de atacuri este în pregătire. Autenticitatea și proveniența mesajului nu au fost însă stabilite până în prezent.

În textul citat de Financial Times, expeditorul afirmă: „Foarte curând vom arunca în aer avioanele voastre, navele de croazieră, stațiile de metrou și trenurile”. Acesta se prezintă drept unul dintre liderii grupului responsabil pentru amenințările din ultimele zile și adaugă că gruparea „pregătește un nou val de atacuri”.

Amenințări cu bombă la televiziunea publică irlandeză

E-mailul primit în Irlanda era semnat „Mihail Andropov”. Expeditorul se lăuda că grupul a provocat panică și a obligat autoritățile europene să cheltuie resurse importante pentru a răspunde alertelor. În mesajul trimis redacției, acesta susținea că un dispozitiv exploziv a fost plasat în clădire și urma să explodeze în 45 de minute, încheind cu „Ceasul ticăie”. Angajații televiziunii publice RTÉ au fost evacuați din sediu.

Oficialii irlandezi spun că nu s-a stabilit încă dacă amenințările sunt opera unor persoane izolate sau fac parte dintr-o campanie coordonată. Pe lângă RTÉ, au fost vizate și redacțiile altor publicații irlandeze, printre care postul de radio Newstalk, precum și câteva supermarketuri.

Zeci de zboruri afectate, nicio alertă confirmată

Valul de amenințări a început luni, 2 noiembrie, când o cursă Wizz Air Londra–Sofia a fost redirecționată la Budapesta. Marți, alte șapte zboruri au fost vizate, iar joi numărul alertelor a depășit 20 într-o singură zi. Printre ele s-a numărat o cursă Wizz Air spre București, care a aterizat în siguranță. Vineri, cel puțin 17 zboruri fuseseră afectate până la prânz.

Ungaria a ridicat de trei ori avioane de luptă pentru a escorta curse civile, inclusiv unul dintre zborurile Praga–București. Niciuna dintre alerte nu s-a confirmat, iar la bordul aeronavelor nu au fost găsite explozibili. De asemenea, autoritățile au anunțat că amenințările primite la Aeroportul Otopeni nu s-au confirmat și că nu au fost descoperite dispozitive explozive. Poliția investighează noi amenințări la adresa traficului aerian pe aeroportul din Copenhaga, iar autoritățile daneze spun că pasagerii nu sunt în pericol.

„The Male State” și suspiciunile privind actori statali

Amenințările care au vizat două zboruri aterizate la Roma au venit într-un e-mail al unei grupări antifeministe care își spune „The Male State”. Unii experți în securitate consideră că valul de alerte se potrivește cu strategia unor actori statali ruși care vor să destabilizeze Europa și notează că multe dintre țările vizate sprijină Ucraina. Nicio legătură nu a fost însă confirmată oficial.