Barometrul INSCOP: Ce intenții de vot au românii dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare

Recentul Barometru INSCOP, desfășurat între 12 și 15 ianuarie 2026, a adus în prim-plan preferințele electorale ale românilor într-un context politic în continuă schimbare. Conform acestui sondaj, AUR se află pe prima poziție în topul intențiilor de vot, având un procent impresionant de 40,9%, ceea ce marchează o creștere de aproape 3 procente comparativ cu scorul de 38% înregistrat în noiembrie 2025.

Pe locul doi se situează Partidul Social Democrat (PSD), cu 18,2%, manifestând o scădere față de 19,5% din noiembrie 2025. Partidul Național Liberal (PNL) se află pe treapta a treia, strângând doar 13,5% din intențiile de vot, ceea ce reprezintă o mică diminuare de 1,1% față de rezultatul de 14,6% anterior. Uniunea Salvați România (USR) se prezintă pe locul al patrulea, înregistrând un procent de 11,7%, o scădere față de 12,3% din luna noiembrie a anului trecut. În ceea ce privește UDMR, 4,9% dintre respondenți ar opta pentru această formațiune, în timp ce SENS și POT ar obține 3,4%, respectiv 1,5%.

Pe fondul acestor rezultate, Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat că raportul intențiilor de vot între partidele aflate la guvernare, cu un scor cumulativ de 48,3%, și cele din opoziție, cu un total de 45,8%, pare să se echilibreze la începutul anului 2026. Această stabilitate se remarcă într-o perioadă marcantă de tensiuni legate de evoluțiile din diverse domenii critice, precum economia, politica fiscală și problemele de securitate internațională.

Metodologia utilizată pentru obținerea acestor date a fost CATI (interviuri telefonice), cu un eșantion simplu de 1100 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă s-a situat în jurul valorii de ±3%, cu un grad de încredere de 95%, asigurând astfel o consistență și o valabilitate ridicată a rezultatelor prezentate.

O fostă consilieră a lui Trump avertizează asupra semnelor de declin cognitiv ale președintelui

O anterioară purtătoare de cuvânt a Casei Albe a ridicat semne de alarmă în legătură cu starea mentală a lui Donald Trump, după o apariție recentă în fața presei, care a generat îngrijorări serioase. Stephanie Grisham, care a avut rolul de purtătoare de cuvânt în timpul primului mandat al președintelui, a descris o conferință de presă în care Trump a prezentat un comportament dezordonat și neobișnuit, precizând că este esențial ca Congresul să ia aceste semne în serios.

Grisham caracterizează apariția lui Trump drept „bizară”

Într-o postare pe platforma X, Grisham a descris conferința drept „bizară”, chiar și în raport cu standardele lui Trump, menționând că prezentarea a fost plină de ramificări confuze, lipsă de energie și incoerență. Aceasta a subliniat că Trump a fost tot timpul cunoscut pentru stilul său de a vorbi, dar că ultimul său discurs a evocat o impresie că președintele „alunecă mental”, făcând apel la legislatori să fie atenți și să reacționeze.

Îngrijorări privind capacitatea de conducere

În timpul conferinței, Trump, în vârstă de 79 de ani, a fost observat cum rătăcește între subiecte și a făcut afirmații care contraziceau informațiile oferite de echipa sa de comunicare. Această situație a readus în discuție necesitatea invocării celui de-al 25-lea Amendament, care prevede posibilitatea înlăturării unui președinte considerat inapt.

Declarații despre sănătatea președintelui

Deși Trump a respins anterior any îngrijorări legate de vârstă și sănătate, afirmând că a obținut scoruri „perfecte” la evaluările cognitive, mulți observatori au remarcat comportamente recente ale acestuia care sugerează o stare de oboseală sau deconectare. Grisham a cerut Congresului să fie alert și să nu ignore semnalele de alarmă ce vin din partea stării mentale a președintelui.

Frustrare la Moscova după ce Moldova a început procedurile de a părăsi CSI: „Este o rușine”

Într-o declarație recentă, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia, a exprimat frustrarea Moscovei după ce Republica Moldova a demarat procesul de retragere din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Conform afirmațiilor oficialului rus, decizia Moldovei este considerată dezavantajoasă pentru cetățenii moldoveni, arătând astfel îngrijorarea față de consecințele economice care ar putea apărea.

Zaharova a recunoscut dreptul suveran al Republicii Moldova de a începe această procedură, dar a subliniat impactul negativ pe care îl poate avea aceasta asupra unei țări deja afectate de probleme economice severe. Ea a raportat că rata sărăciei în Moldova depășește 30%, mai mult de jumătate din populație având venituri mici, iar deficitul comercial a crescut semnificativ, cu 29,5% în primele 11 luni ale anului 2025. Aceste cifre sunt menționate pentru a sublinia fragilitatea situației economice a fostei republici sovietice.

Moscova a subliniat, de asemenea, importanța CSI ca organizație respectată în spațiul post-sovietic, chiar dacă alte state, precum Georgia și Ucraina, au ales deja să se retragă. De asemenea, Zaharova a menționat că retragerea din CSI nu este un proces simplu, ci necesită o notificare prealabilă de 12 luni către comitetul executiv al organizației.

În reacția sa, ministrul de externe moldovean Mihai Popșoi a anunțat că Moldova intenționează să finalizeze procesul de retragere cât mai repede posibil, sperând ca această procedură să fie concretizată până la mijlocul lunii februarie. Această decizie va necesita și aprobată de Parlament, deși Popșoi a lăsat deschisă posibilitatea ca anumite acorduri semnate în cadrul CSI să nu fie denunțate.

Într-un context mai larg, retragerea Republicii Moldova din CSI face parte dintr-un efort mai amplu de reorientare spre Uniunea Europeană, în condițiile în care Chișinăul aspiră să devină membru al UE până în anul 2030. Această mișcare a stârnit reacții negre din partea actualelor autorități moldovene, în special din partea opoziției, care susține că politica pro-europeană a guvernului actual va avea repercusiuni negative asupra populației.

Criticile au fost exprimate de Igor Dodon, fostul președinte al Moldovei și lider al Partidului Socialiștilor, care se bucură de sprijinul Kremlinului. Acesta a denunțat măsurile guvernului liberal al Maiei Sandu, acuzându-l că pune în pericol interesele naționale ale Moldovei, în numele unui aliniament mai strâns cu Uniunea Europeană.

La nivel politic, Maia Sandu, recent realeasă în 2025, a acuzat Rusia de încercări de a destabiliza situația din Moldova prin diverse strategii, susținând că este esențial ca statul moldovean să își respecte parcursul european.

Cum încearcă administrația Trump să oprească protestele din Minneapolis

Minneapolis a fost, în ultimele săptămâni, scena unor confruntări intense între autoritățile federale din Statele Unite și societatea civilă, devenind un epicentru al protestelor. Acestea sunt organizate de către cetățeni care contestă metodele considerate abuzive ale agenților de la ICE (Immigration and Customs Enforcement). De mai bine de trei săptămâni, protestatarii au denunțat aceste acțiuni, iar administrația președintelui Donald Trump a răspuns printr-o serie de intervenții ferme, acțiuni judiciare și amenințări legale fără precedent.

Activitățile agenților ICE, descrise de către activiști ca fiind „razie” în cartierele din Minneapolis, sunt frecvent contestate. Aceștia opresc vehicule, intră în locuințe și rețin persoane, uneori fără mandate clare. Locuitorii orașului s-au mobilizat pe rețelele sociale pentru a documenta abuzurile, iar înregistrările video arată cum persoanele sunt scoase cu forța din mașini, imobilizate pe asfalt și amenințate cu arme, inclusiv vârstnici și persoane neînarmate.

Acuzații de selecție rasială și reacții disproporționate

Protestele din Minneapolis au culminat în violențe, iar în acest context, Bruce Springsteen a criticat vehement administrația Trump și agenția ICE, cerându-le să părăsească orașul. Relatările din teren indică folosirea unor tactici discriminatorii, în care agenții ar fi selectat victimele în funcție de culoarea pielii sau de aspectul fizic. În fața protestelor pașnice, autoritățile au recurs la spray-uri iritante, substanțe chimice și arestări colective.

Într-un demers legal, o judecătoare federală a decis că aceste practici sunt ilegale, interzicând continuarea lor, după ce a evidențiat exemple de rețineri degradante și amenințări armate nemotivate. Cu toate acestea, Departamentul de Justiție a contestat hotărârea, argumentând că protestele îngreunează misiunile agenților ICE și îi pun în pericol.

Incidentul tragic care a amplificat conflictul

Un moment cheie care a escaladat tensiunea în oraș s-a petrecut pe 7 ianuarie, când Renee Nicole Good, o femeie neînarmată, a fost împușcată mortal de un agent ICE în timpul unei intervenții. În timp ce administrația federală susține că agentul a acționat în legitimă apărare, autoritățile locale și martorii contestă această versiune, ceea ce a determinat proteste la nivel național și o investigare a incidentului.

În același timp, conflictul dintre guvernul federal și statul Minnesota s-a intensificat, Departamentul de Justiție anunțând că nu va iniția urmărirea penală împotriva agentului implicat. Această situație a picat ca un trăsnet asupra comunității, generând un val de îngrijorări și un sentiment crescând de frustrare.

Investigarea organizatorilor protestelor

Pe lângă incidentul tragic, Departamentul de Justiție a deschis anchete împotriva guvernatorului Minnesota și a primarului din Minneapolis, acuzații ce implică încurajarea blocării acțiunilor ICE. Aceștia, la rândul lor, resping acuzațiile, afirmând că și-au exercitat dreptul la critică politică. Se desfășoară anchete și pentru a identifica organizatorii protestelor, cu solicitări către companii de tehnologie pentru a furniza date despre conturi anonime utilizate pentru a semnala prezența agenților. Aceste cereri sunt contestate legal în instanță.