Iranul va permite trecerea a numai 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz

Iranul a anunțat că, în cadrul unui acord recent cu Statele Unite, va permite trecerea a maxim 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz. Această decizie vine după un armistițiu de două săptămâni, așa cum a declarat un oficial iranian de rang înalt agenției ruse de presă TASS, conform Reuters, preluat de Agerpres.

Restricțiile impuse de Iran au fost o reacție la războiul declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, care a dus la aprobat trecerea selectivă a navelor prin acest canal strategic. Strâmtoarea Ormuz, care se află între Iran și Oman, reprezintă un coridor vital, având o lățime de doar 34 de kilometri, prin care se transportă aproximativ 20% din petrolul mondial, dar și alte produse esențiale, precum îngrășămintele chimice.

În urma închiderii temporare a strâmtorii, peste 200 de nave au rămas blocate în Golful Persic. Iranul a convenit să deblocheze acest trafic maritim în urma negocierilor cu SUA, ce au avut loc în noaptea de marți spre miercuri. De-a lungul acestor două săptămâni, se va căuta o soluție negociată pentru a pune capăt conflictului în care sunt implicate cele două țări.

Cu toate acestea, Iranul a avertizat că va reconsidera acordul de armistițiu și va închide din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă atacurile aviatice în Liban.

Șefului Statului Major francez – Războiul cu Rusia ar putea începe în trei, patru ani

Într-o declarație recentă, generalul Fabien Mandon, Șeful Statului Major al armatei franceze, a subliniat faptul că perspectiva unui conflict deschis cu Rusia reprezintă o preocupare majoră pentru securitatea europeană. În cadrul unei audieri în fața Comisiei pentru Apărare a Parlamentului, acesta a expus detaliile planurilor militare ale Franței care vizează consolidarea capacităților de apărare până în anul 2030.

Generalul Mandon a evidențiat că amenințarea rusească rămâne persistentă, cu estimări care sugerează că Rusia va avea aproximativ 1,3 milioane de soldați în 2025, iar această cifră ar putea crește la 1,9 milioane până în 2030. Aceste proiecții sunt însoțite de o previziune îngrijorătoare cu privire la numărul de tancuri grele rusești, care sunt estimate să crească de la 4.000 în 2025 la 7.000 în 2030.

În același context, generalul a subliniat importanța menținerii unei flote de nave de luptă, estimarea fiind că numărul acestora se va menține între 230 și 240. El a argumentat că aceste cifre și tendințe justifică nevoia stringentă de a consolida resursele de apărare franceze, având în vedere că actuala legislație care reglementează programarea militară va suma 36 de miliarde de euro în plus față de cele 413 miliarde deja alocate pentru perioada 2024-2030.

Mandon a subliniat că nu mai există un nivel de încredere absolut în angajamentul americanilor față de securitatea Europei, chiar dacă colaborarea cu autoritățile militare ale SUA rămâne de bună calitate. Aceasta reflectă o schimbare în prioritățile strategice ale Statelor Unite și o necesitate de a întări apărarea europeană în perioada crizelor internaționale multiple.

În final, generalul a cerut conștientizarea riscurilor și a necesității investițiilor în apărare nu doar pentru protecția cetățenilor, ci și pentru asigurarea stabilității pe continent, în fața unor provocări din ce în ce mai complexe.

România cumpără portul Giurgiulești din Republica Moldova

Guvernul român a decis să investească semnificativ în infrastructura portuară din Republica Moldova, alocând peste 281 de milioane de lei pentru achiziția acțiunilor BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) din Portul Internațional Liber Giurgiulești. Această mișcare, care a fost aprobată în ședința de joi, 9 aprilie 2026, vizează consolidarea controlului României asupra acestui nod logistic strategic.

Prin Hotărârea de Guvern adoptată, se stipulează că suma de 281,626 milioane de lei va fi extrasă din Fondul de rezervă bugetară destinat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Această resursă financiară va fi utilizată pentru majorarea capitalului social al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, în vederea facilitării dobândirii participației de 100% în ÎCS Danube Logistics SRL.

România, prin intermediul Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța, a manifestat un interes crescut în achiziționarea acțiunilor Danube Logistics SRL, deținute în prezent de BERD, și această operațiune reprezintă un pas important în dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova, dar și în contextul procesului de reconstrucție a Ucrainei, având în vedere amplasarea strategică a portului.

Investițiile pe termen lung sunt menite să sporească capacitatea portului, asigurând astfel un rol consolidat pentru Portul Constanța în regiunea Mării Negre. Aceasta reprezintă nu doar o oportunitate economică, ci și un pas semnificativ în întărirea colaborării între cele două țări, în contextul geopolitic actual.

Germania solicită un mandat ONU pentru securizarea Strâmtorii Ormuz

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis recent președintelui american Donald Trump intenția Berlinului de a susține o misiune internațională destinată securizării rutelor maritime din Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Merz a subliniat că pentru demararea acestei inițiative, Germania ar avea nevoie de un mandat internațional, preferabil din partea Consiliului de Securitate al ONU. Declarațiile sale au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Berlin și au fost preluate de agenția Bloomberg.

Pe lângă aceasta, Merz a reamintit că Rusia, care este membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și deține dreptul de veto, ar putea influența desfășurarea acestei misiuni. Această strategie germană vine pe fondul cererilor Statelor Unite de a obține angajamente clare din partea aliaților europeni, care să contribuie la securizarea strâmtorii la scurt timp după terminarea conflictului din Iran.

„I-am reiterat președintelui Trump că suntem dispuși să oferim suport, de exemplu, pentru asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz odată cu implementarea unui acord de pace”, a afirmat Merz, demonstrând astfel deschiderea Germaniei de a participa activ într-o misiune internațională în acea regiune.

În contextul crizei din Orientul Mijlociu, Merz a menționat că o posibilă intervenție a Germaniei în misiuni de securitate maritimă ar necesita și aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german. Aceasta ar putea adăuga un alt strat de complexitate procesului de decizie, având în vedere sensibilitatea politică și socială a subiectului în Germania.

Între timp, Statele Unite subliniază necesitatea ca statele partenere din Europa să elaboreze și să prezinte planuri detaliate în următoarele zile, pentru a contribui activ la securizarea strâmtorii, prin care circulă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială de petrol și gaze naturale. Trebuie menționat că blocarea acestei rute maritime a generat o creștere semnificativă a prețurilor energiei la nivel mondial și a accentuat temerile legate de posibile penurii de combustibil.

După discuțiile cu Trump, Merz a amintit de criticile aduse de președinte aliaților din NATO, referindu-se la unele state care au refuzat accesul avioanelor militare americane. Acesta a exprimat intenția sa de a reîncepe conversațiile despre cooperarea în cadrul NATO înainte de summitul alianței programat pentru luna iulie. „Este esențial să păstrăm protecția oferită de NATO pentru Europa, iar această alianță rămâne, cel puțin deocamdată, neînlocuibilă”, a conchis Merz.