MAE: 183 de cetăţeni români vor reveni din Qatar prin intermediul unui zbor de repatriere asistată pe ruta Riad-Bucureşti

Ministerul de Externe a anunţat că, duminică, 8 martie 2026, va avea loc un zbor de repatriere asistată pentru 183 de cetăţeni români din Qatar, organizat pe ruta Riad-Bucureşti. Aceştia au fost transferaţi pe cale rutieră de la Doha la Riad cu ajutorul a patru autocare, sub supravegherea unei echipe consulare din cadrul Ambasadei României la Doha.

Repatrierea a fost facilitată de Celula de criză a MAE, care, împreună cu operatori privaţi, a organizat acest zbor charter cu scopul de a oferi cetăţenilor români accesibilitate la preţuri rezonabile pentru bilete. De asemenea, transferul terestru a fost gratuit pentru cei repatriaţi.

MAE a subliniat că, pe durata crizei de securitate din Orientul Mijlociu, instituţia a derulat diverse demersuri pentru a asigura revenirea în siguranţă a cetăţenilor români. Zborul charter pe care îl va opera pe 8 martie vine în completarea unor acţiuni similare anterioare, în care peste 1.500 de români au fost repatriaţi din zonele afectate de conflict.

Pe lângă cei 183 de cetăţeni români, zborul va include şi şase cetăţeni ai altor state, în cadrul unor eforturi de colaborare între MAE şi alte ambasade din regiune, pentru a facilita repatrierea cât mai multor persoane aflate în situaţii dificile. MAE îşi exprimă recunoştinţa faţă de autorităţile din Regatul Arabiei Saudite şi Qatar pentru suportul acordat în organizarea zborului de repatriere.

Instituţia a menţionat şi faptul că, în perioada următoare, va exista un număr crescut de zboruri comerciale pe rutele dedicate României, precum şi zboruri de evacuare pentru cazurile vulnerabile. În prezent, se află în atenţia MAE aproximativ 400 de astfel de cazuri, iar oficialii îndeamnă cetăţenii să opteze pentru zborurile comerciale atunci când este posibil.

„Se simte ca și cum ne-am sufoca”, spune un locuitor din Teheran după noile atacuri

Un cetățean din Teheran a descris situația actuală a orașului ca fiind apocaliptică, în urma bombardamentelor israeliene ce au vizat depozitele de petrol din capitala iraniană, generând o explozie masivă. Acesta a declarat pentru CNN: „Se simte ca și cum ne-am sufoca”, referindu-se la atmosfera de neliniște și panică din oraș.

„Orașul este întunecat, cerul este negru”, a continuat el, subliniind că, din cauza norilor groși și întunecați, senzația de asfixiere este foarte reală. „Am văzut explozia care a luminat cerul — nimic din ce am vazut până acum nu se compară cu aceasta. Arăta ca sfârșitul lumii, aşa cum îmi imaginez iadul”, a adăugat locuitorul, expresiv în legătură cu groaza pe care o resimte.

El a menționat că flacăra era atât de aproape de locuința sa, că a simțit că a fost doar pur noroc că au scăpat nevătămați. Imaginile de la fața locului arată o dimineață de coșmar, cu cerul acoperit de nori dens și apă de ploaie înnegrită ca urmare a atacurilor.

Aceste atacuri fac parte dintr-o operațiune militară extinsă condusă de Israel, care vizează facilități strategice ale Iranului, avocatul de război fiind un punct focal în tensiunile regionale crescute. Armata israeliană a confirmat că loviturile de sâmbătă seară au fost orientate spre instalații de combustibil destinate atât consumului civil, cât și militar, în încercarea de a restricționa accesul la resurse vitale pentru regimul iranian.

Situația a dus la o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu, iar în ultimele zile, războiul a avut efecte devastatoare, inclusiv pierderi semnificative în rândul civililor. Ministerul Sănătății din Iran a raportat că atacurile recente au provocat moartea a 200 de copii, un fapt devastator care subliniază impactul acestui conflict asupra populației nevinovate.

În acest context, reacțiile internaționale devin din ce în ce mai importante, Statele Unite luând în considerare opțiuni strategice, inclusiv desfășurarea de forțe speciale pentru a sechestra stocurile nucleare ale Iranului, o măsură ce ar putea amplifica și mai mult tensiunile din zonă.

Războiul din Orientul Mijlociu intră într-o nouă fază, iar situația din Teheran reprezintă un exemplu clar al efectelor devastatoare ale acestui conflict, lăsând comunitățile locale să se confrunte cu frica și suferința cotidiană.

Critici din Europa după atacurile asupra Iranului

Atacurile lansate recent de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au stârnit reacții vehemente pe continentul european. Ministrul elvețian al Apărării, Martin Pfister, a explicat că aceste intervenții sunt contrare dreptului internațional. Într-un interviu acordat ziarului elvețian SonntagsZeitung, el a subliniat poziția fermă a guvernului de la Berna, afirmând că „Consiliul Federal consideră atacul asupra Iranului drept o încălcare flagrantă a normelor internaționale”. Aceasta reflectă o îngrijorare tot mai mare în rândul liderilor europeni cu privire la deteriorarea ordinii internaționale.

Pfister a specificat că acțiunile militare contravin regulilor stabilite de Organizația Națiunilor Unite și principiilor înscrise în Carta ONU. Mai mult, el a insistat asupra necesității ca toate părțile implicate în conflict să înceteze ostilitățile pentru a proteja populația civilă, argumentând că, „din punctul nostru de vedere, aceasta constituie o violare a interdicției de a utiliza violența”. În perspectiva sa, este esențial ca toate statele, inclusiv Statele Unite și Israel, să respecte această interdicție, având în vedere că atacarea Iranului din aer reprezintă, de asemenea, o încălcare a dreptului internațional, la fel ca și eventualele acțiuni venite din partea Teheranului.

Reacțiile internaționale

De asemenea, vicecancelarul Germaniei, Lars Klingbeil, a adus un alt punct de vedere, exprimând îndoieli legate de legitimitatea acestei reacții militare. El a afirmat că războiul nu respectă normele dreptului internațional, subliniind că „nu vom participa la acest conflict”, având în vedere gravitatea situației.

Mai mult, premierul Olandei s-a alăturat vocilor critice, evidențiind că atacurile asupra Iranului sunt nejustificate conform normelor internaționale, iar guvernul spaniol le-a catalogat drept „nesăbuite și ilegale”. Aceste comentarii indică un consens emergent în rândul liderilor europeni, care se tem că acțiunile curente ar putea crea un precedent periculos în angrenajul relațiilor internaționale.

Implicarea globală

Expertiza în drept internațional a fost mobilizată pentru a analiza aceste evenimente, majoritatea concluzionând că operațiunile împotriva Iranului nu îndeplinesc criteriile de autoapărare sau aprobat de organizația internațională, ceea ce ar face aceste acțiuni inacceptabile. În această lumină, criticile vin să adâncească îngrijorările deja existente în rândul țărilor europene, care se tem de o escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu, cu potențiale consecințe devastatoare pentru stabilitatea regiunii.

În concluzie, critica aspră venită din partea liderilor europeni, cum ar fi Martin Pfister și Lars Klingbeil, subliniază o viziune comună asupra importanței respectării dreptului internațional și a evitării violenței într-un context global tot mai complicat. Aceștia îndeamnă la deschiderea unui dialog constructiv pentru a diminua tensiunile și a preveni orice escaladare ulterioară.

Banca de stat ucraineană Oschadbank va da Ungaria în judecată pentru bunuri reținute ilegal

Banca de stat ucraineană Oschadbank a anunțat, în data de 8 martie 2026, că intenționează să inițieze acțiuni legale împotriva Ungariei, după ce autoritățile ungare au confiscat vehicule blindate și sume mari de bani care erau în tranzit. Incidentul a avut loc joi, când un grup format din șapte angajați ai băncii transporta numerar și aur din Austria către Ucraina, fiind opriți de autoritățile de la Budapesta.

Conform declarațiilor oficiale de la Oschadbank, angajații reținuți s-au întors deja în țara natală, însă vehiculele blindate, suma de 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și aproximativ 9 kilograme de aur rămân confiscate ilegal. Banca susține că transportul a respectat toate legislațiile ucrainene și că documentele necesare au fost transmise Băncii Naționale a Ucrainei pentru validare.

Proceduri legale împotriva Ungariei

Oschadbank va urma două căi legale distincte: contestarea măsurilor restrictive impuse de autoritățile de migrație din Ungaria și investigarea posibilelor încălcări ale drepturilor angajaților reținuți, care nu au avut acces la asistență juridică sau consulară timp de peste 24 de ore. Un aspect semnificativ al acestui caz îl constituie acuzația Ucrainei, care a denunțat incidentul ca fiind o formă de „luare de ostatici” și „terorism de stat” din partea Ungariei.

Tensiuni între Ucraina și Ungaria

Ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, a lăsat să se înțeleagă că operațiunea ar putea avea legături cu activități de spălare de bani, dar nu a adus dovezi concrete pentru aceste afirmații. De asemenea, incidentul a intensificat tensiunile dintre cele două țări, relațiile fiind deja afectate de diferendul legat de tranzitul petrolului rusesc prin conducta Drujba. Autoritățile ucrainene i-au sfătuit pe cetățeni să evite călătoriile în Ungaria, în contextul acestor evenimente tensionate.

Criticile aduse premierului Viktor Orbán sugerează că retorica sa dură față de Ucraina ar putea fi influențată de factori politici interni, mai ales cu alegeri parlamentare iminente. Oschadbank intenționează să analizeze angajarea unei firme internaționale de audit pentru a verifica legalitatea contractelor și a procedurilor asociate cu transportul valorilor.

Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv a fost redeschis parțial

În contextul intensificării tensiunilor între Israel și Iran, Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv a reluat parțial zborurile externe, marcând astfel un moment crucial pentru cetățenii israelieni care călătoreau. Primii pasageri au început să utilizeze acest aeroport după o perioadă de 14 zile de închidere a spațiului aerian, impusă ca o măsură de securitate în urma atacurilor lansate din Iran și Liban.

Detalii despre redeschidere

Redeschiderea a început treptat, având în vedere că inițial au fost organizate zboruri interne pentru a facilita repatrierea Israelienilor blocați în străinătate după suspendarea activităților aeriene pe 28 februarie 2026. Autoritățile de aviație au confirmat că zborurile externe vor fi desfășurate de companiile aeriene locale, El Al, Israir și Arkia. Aceste zboruri vor fi realizate însă cu implementarea unor restricții stricte menite să asigure siguranța pasagerilor.

Reguli pentru plecare

Printre noile reglementări, pasagerii care călătoresc din Israel sunt obligați să completeze un formular care să ateste că nu vor reveni în țară timp de 30 de zile de la plecare. Autoritățile încurajează utilizarea programului de check-in online și solicită pasagerilor să se prezinte la aeroport cu aproximativ două ore înainte de decolare pentru a evita aglomerația, având în vedere riscurile de atacuri aeriene care persistă.

Creșterea numărului pasagerilor

În ceea ce privește capacitatea zborurilor externe, autoritățile au decis să crească limita de pasageri de la 70 la 100, în funcție de dimensiunea aeronavei și de compania aeriană operatoare. Aceste măsuri sunt parte a unei strategii globale menite să asigure o plecare organizată și în siguranță dintr-o țară aflată sub amenințarea escaladării conflictelor.

Perspective pentru viitor

Autoritățile estimează o creștere graduală a numărului de zboruri externe în zilele următoare, menținând însă protocoale stricte de securitate. Această redeschidere a Aeroportului Ben Gurion reprezintă nu doar o reluare a conectivității internaționale pentru Israel, ci și un gest important de normalizare într-un climat geopolitic extrem de instabil.

Contextul geopolitic

Conflictul actual din Orientul Mijlociu se află într-o fază critică, în care atacurile din Iran și Liban au generat reacții globale. În ultima săptămână, s-au intensificat tensiunile, iar liderii internaționali au monitorizat cu atenție evoluțiile, inclusiv posibilele represalii din partea Israelului.