Un judecător federal blochează temporar construcția arcului memorial dorit de Trump la Washington

Un judecător federal a împiedicat administrația Trump să înceapă construcția unui impunător arc memorial timp de 14 zile, printr-o decizie luată vineri dimineață. Ordinul de restricție temporară emis de judecătoarea districtuală americană Tanya Chutkan, care a oprit lucrările, reprezintă un regres major pentru unul dintre cele mai importante proiecte ale președintelui Donald Trump din viziunea sa de a remodela Washingtonul.

Decizia a venit în urma unei serii de pași întreprinși joi de către guvern, inclusiv aprobarea finală a arcului de către Comisia Națională de Planificare a Capitalei, printr-un vot de 8-4, după o audiere de nouă ore, în cadrul căreia zeci de martori s-au opus construcției. Administrația a declarat că lucrările ar putea începe imediat ce va fi obținută aprobarea și Departamentul de Interne va emite o decizie finală de autorizare a construcției, iar notificarea corespunzătoare va fi publicată de Serviciul Parcurilor Naționale.

Aprobarea comisiei federale, obținută cu un vot strâns

Comisia Națională de Planificare a Capitalei a dat joi seară aprobarea finală pentru proiectul președintelui Donald Trump de a construi un arc memorial în apropierea centrului orașului Washington, depășind astfel un obstacol cheie în calea începerii lucrărilor. Comisia a aprobat proiectul de 76 de metri înălțime pe care Trump l-a urmărit ca parte a eforturilor sale de a remodela regiunea capitalei, iar votul de 8 la 4 dă undă verde pentru lansarea construcției.

Arhitectura se confruntă însă în continuare cu provocări legale, iar un judecător era așteptat să decidă dacă să o blocheze sau nu. Nu este clar cât va costa proiectul sau cum va fi finanțat, deși unele estimări au ajuns la 100 de milioane de dolari.

Vot împărțit pe criterii federale și locale

Votul final al comisiei de planificare a avut loc după nouă ore și jumătate de audieri, iar zeci de oameni s-au opus proiectului. Votul comisiei a fost împărțit pe criterii federale și locale: cei care au fost în favoarea proiectului lucrează pentru administrație sau au legături cu președintele, care a promovat construcția imediată, în timp ce oponenții au reprezentat orașul Washington.

Arcul este unul dintre numeroasele proiecte din Washington pe care președintele republican le-a întreprins în timp ce adaptează capitala după gusturile sale – de la renovarea unuia dintre terenurile sale publice de golf legendare până la amenințarea cu demolarea Centrului John F. Kennedy pentru Artele Spectacolului. Aceste proiecte ar putea fi în curând supuse unor analize intense, după ce democrații au obținut controlul asupra Congresului în alegerile de la jumătatea mandatului din această săptămână.

UE caută un compromis bugetar: taxe mai mari doar pentru marile companii

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, încearcă să deblocheze negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene prin modificarea taxelor aplicate companiilor, relatează POLITICO, citând doi diplomați europeni implicați în discuții.

Concret, Costa a propus ca o taxă controversată asupra companiilor să se aplice doar firmelor mari, cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro. El speră că această ajustare va ajuta statele membre să ajungă la un acord privind noile taxe europene, cunoscute sub numele de „resurse proprii”.

Modificarea taxei CORE, discutată în cadrul întâlnirilor „confesionale”

Propunerea a fost discutată joi, în cadrul unor întâlniri cunoscute drept „confesionale”, organizate între Pedro Lourtie, șeful de cabinet al lui Antonio Costa, și reprezentanții guvernelor statelor membre.

Pedro Lourtie a propus modificarea taxei CORE, o măsură nepopulară pentru companii, inclusă anul trecut în planurile Comisiei Europene. În forma inițială, aceasta prevedea o sumă fixă aplicată veniturilor companiilor cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Noua variantă ar presupune o taxă de 0,05%, în locul unei sume fixe, și s-ar aplica doar companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 750 de milioane de euro.

Modificarea ar reduce opoziția unui grup de state condus de Germania, care a criticat taxa CORE pe motiv că afectează competitivitatea, punând presiune asupra companiilor de dimensiuni medii.

Diplomații se îndoiesc că propunerea va debloca negocierile

Chiar și așa, doi diplomați europeni se tem că modificările nu vor fi suficiente pentru a obține sprijinul necesar introducerii taxei. Unul dintre ei a declarat: „Nu cred că acest lucru va rezolva problema legată de CORE”.

Franța insistă acum asupra introducerii unor noi taxe, astfel încât contribuțiile directe ale statelor membre la bugetul Uniunii să poată fi reduse. Pentru a răspunde cererilor sale, echipa lui Costa a transmis că nu vrea să reducă estimările privind veniturile totale care ar urma să fie obținute din propunerea fiscală prezentată anul trecut de Comisie. Aceasta ar fi trebuit să aducă 65 de miliarde de euro anual.

Majorarea altor taxe, luată în calcul

Pentru a strânge mai mulți bani la bugetul Uniunii, echipa președintelui Consiliului European a propus și majorarea a două taxe care nu provoacă, în general, controverse. Este vorba despre taxele aplicate deșeurilor de plastic și echipamentelor electronice care nu sunt colectate, cu o taxă suplimentară de 25 de cenți pentru fiecare kilogram.

Diplomații au mai propus ca partea din taxa aplicată importurilor cu o amprentă ridicată de carbon care ajunge la bugetul european să crească de la 75% la 100%. Ar urma să fie analizate și noi taxe pentru companiile din sectorul criptomonedelor și pentru veniturile obținute din licitațiile naționale pentru spectrul de frecvențe. O altă propunere se referă la introducerea treptată a două taxe, una pentru produsele din tutun și alta pentru companiile poluante, în cadrul Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii.

Obiectiv: acord privind bugetul până la sfârșitul anului 2026

Discuțiile dintre reprezentanții Consiliului European și guvernele statelor membre au început joi și vor continua până lunea viitoare. Scopul este pregătirea unui acord privind bugetul UE până la sfârșitul anului 2026, înainte ca alegerile de anul viitor din Polonia, Franța și Italia să îngreuneze negocierile.

Potrivit celor doi diplomați, Costa urmează să prezinte un nou document de negociere privind bugetul pe 21 noiembrie, înaintea unui summit special programat pentru săptămâna următoare. În timpul discuțiilor de joi, echipa lui Costa a spus și că bugetul ar putea trece prin noi reduceri. Printre domeniile vizate s-ar putea afla fondurile regionale, cunoscute drept politica de coeziune, o decizie care ar afecta grupul de state din Europa de Sud și de Est care susține menținerea acestor fonduri. Totodată, reducerile subvențiilor acordate fermierilor sunt considerate puțin probabile.

Fostul deputat prodemocrație din Macao, Au Kam San, condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare

Fostul deputat prodemocrație din Macao Au Kam San, în vârstă de 69 de ani, a fost condamnat vineri la 12 ani și șase luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, inclusiv subversiune împotriva puterii politice a statului, în primul proces de acest fel de pe teritoriul administrat de China.

Fost profesor și unul dintre foștii lideri ai mișcării prodemocrație din Macao, Au Kam San a fost arestat în iulie 2025. Autoritățile l-au acuzat că a întreținut legături cu organizații străine despre care au susținut că desfășurau activități care puneau în pericol securitatea Chinei.

Potrivit comunicatului instanței, fostul parlamentar a fost găsit vinovat de „subversiune împotriva puterii politice a statului”. Judecătorii au susținut că Au Kam San a oferit, pe o perioadă îndelungată, sprijin și cooperare unor organizații străine considerate ostile, pentru colectarea, pregătirea și difuzarea publică a unor imagini și informații cu mesaje politice considerate subversive de autorități.

Instanța a mai afirmat că fostul deputat a încercat să provoace ostilitate în rândul locuitorilor din Macao față de guvern, cu scopul de a răsturna și de a afecta sistemul fundamental al statului.

Uniunea Europeană a criticat arestarea fostului parlamentar

Uniunea Europeană a condamnat arestarea lui Au Kam San în 2025, exprimându-și îngrijorarea cu privire la „erodarea pluralismului politic” în Macao. Fostul deputat este prima persoană condamnată în baza legislației privind securitatea națională în acest teritoriu.

Macao, fostă colonie portugheză retrocedată Chinei în 1999, beneficiază de un sistem juridic propriu, bazat în mare parte pe dreptul portughez. Teritoriul a adoptat în 2009 o lege privind securitatea națională, care pedepsește infracțiuni precum trădarea, secesiunea și subversiunea împotriva autorităților centrale. Legislația a fost extinsă în 2023, autoritățile de la Beijing și din Macao invocând necesitatea prevenirii ingerințelor străine.

Aproape 90 de milioane de persoane strămutate trăiesc în țări expuse riscurilor climatice

Aproape 90 de milioane de refugiați și alte persoane strămutate forțat, reprezentând aproximativ trei sferturi din totalul mondial, trăiesc în țări expuse riscurilor climatice precum seceta, inundațiile și temperaturile extreme, avertizează Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Într-un raport publicat vineri, înaintea conferinței ONU privind schimbările climatice COP31, care va avea loc în Turcia, organizația atrage atenția că persoanele nevoite să își părăsească locuințele din cauza conflictelor, violenței și persecuțiilor se confruntă acum și cu efectele schimbărilor climatice, care le reduc șansele de a-și reconstrui viața sau de a se întoarce în siguranță în țările de origine.

„Refugiații se confruntă cu o dublă nedreptate. Au fost forțați să fugă de conflicte pe care nu le-au provocat, iar acum se află în prima linie a unei crize climatice la care au contribuit cel mai puțin”, a declarat Anton Leis Garcia, Înaltul Comisar adjunct al UNHCR pentru operațiuni.

Seceta, inundațiile și valurile de căldură îngreunează întoarcerea acasă

Potrivit raportului, persoanele strămutate ajung frecvent în regiuni afectate de secete severe, inundații și valuri de căldură. Aceste fenomene îngreunează inclusiv identificarea unor soluții durabile pentru refugiați și pentru cei care încearcă să revină în comunitățile de origine.

UNHCR avertizează că schimbările climatice afectează tot mai mult posibilitatea întoarcerii în siguranță a persoanelor strămutate. Peste două treimi dintre refugiații care s-au întors acasă în prima jumătate a anului 2026 au revenit în țări puternic expuse riscurilor climatice.

Un exemplu este Siria, unde aproape patru milioane de persoane strămutate s-au întors recent. Redresarea țării este afectată de scăderea rezervelor de apă subterană și de fenomenele climatice extreme. Inundațiile produse în luna mai pe râul Eufrat au avariat locuințe și au provocat noi strămutări ale populației, mii de persoane fiind nevoite să își părăsească din nou casele.

Una din trei așezări de refugiați din Africa subsahariană ar putea înregistra anual cel puțin 100 de zile de căldură extremă

Temperaturile ridicate reprezintă un alt risc în creștere pentru populațiile strămutate. Potrivit estimărilor citate de UNHCR, până în 2050, una din trei așezări de refugiați din Africa subsahariană ar putea înregistra cel puțin 100 de zile de căldură periculoasă în fiecare an.

În același timp, dezastrele provocate de fenomene meteorologice extreme generează noi deplasări de populație. În ultimul deceniu, acestea au provocat peste 255 de milioane de deplasări interne la nivel mondial, echivalentul a aproximativ 70.000 pe zi, potrivit agenției ONU.

Situația ar putea deveni și mai dificilă în Africa de Est, unde un episod El Niño deosebit de puternic este așteptat să intensifice fenomenele meteorologice extreme. Prognozele indică posibilitatea ca inundațiile severe să determine strmutarea a până la trei milioane de persoane până la sfârșitul anului 2026, în Somalia, Kenya, Sudanul de Sud și Uganda.

„Pentru milioane de oameni, schimbările climatice nu reprezintă o amenințare îndepărtată. Le distrug adăposturile, le subminează mijloacele de trai și le pun în pericol speranțele de a-și reconstrui viețile”, a declarat Anton Leis Garcia.

Doar 10% din finanțarea climatică ajunge în țările afectate de conflicte

UNHCR atrage atenția și asupra distribuției inegale a finanțării internaționale pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Potrivit organizației, doar 10% din finanțarea climatică globală ajunge în țări fragile și afectate de conflicte, care găzduiesc populații numeroase de refugiați și alte persoane strămutate vulnerabile la riscurile climatice.

În acest context, agenția ONU va solicita guvernelor și instituțiilor financiare implicate în domeniul climatic să includă refugiații și celelalte categorii de persoane strămutate în planurile naționale de adaptare la schimbările climatice și în mecanismele de finanțare.

„Nu putem permite ca persoanele care au pierdut deja atât de mult să fie lăsate în urmă în cadrul acțiunilor climatice globale”, a avertizat reprezentantul UNHCR.

Conferința ONU privind schimbările climatice COP31 este programată în perioada 9-20 noiembrie 2026, la Antalya, în Turcia, și va reuni reprezentanți din peste 190 de țări.

Donald Trump desemnează Biroul Oval monument național

Președintele american Donald Trump a semnat o proclamație prin care Biroul Oval, încăperea alăturată și sala de ședințe a Cabinetului au fost desemnate monument național, în baza Legii antichităților din SUA. Decizia, anunțată joi, urmărește conservarea și protejarea acestor spații istorice din Casa Albă.

Măsura vine după ce Trump a modificat considerabil decorul Biroului Oval în al doilea mandat, introducând numeroase elemente aurii, ornamente decorative și portrete istorice. Președintele și-a pus amprenta asupra încăperii prin schimbări care reflectă preferințele sale estetice, în special utilizarea elementelor aurite.

Plan de administrare și protecție

Potrivit comunicatului publicat de Casa Albă, secretarul de Interne al Statelor Unite va trebui să elaboreze și să pună în aplicare un plan de administrare, împreună cu departamentele și agențiile federale relevante. Planul trebuie să acorde prioritate conservării încăperilor și să prevadă documentarea, analizarea și luarea în considerare a alternativelor înaintea unor modificări substanțiale sau a demolării elementelor vizate.

De asemenea, eventualele schimbări ale caracterului istoric al spațiilor trebuie să respecte importanța lor națională. Secretarul de Interne va trebui să colaboreze cu Comitetul pentru Conservarea Casei Albe și cu alte organisme consultative.

Ornamente aurii și portrete istorice

De la revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025, Donald Trump a modificat în mai multe etape decorul Biroului Oval. Printre cele mai vizibile intervenții se numără introducerea ornamentelor aurii pe pereți, uși și în jurul șemineului. Au fost adăugate rame aurite, oglinzi decorative, figurine și reprezentări ale vulturului american.

Deasupra ușilor au fost amplasate inclusiv figurine aurii reprezentând heruvimi, aduse de la reședința președintelui din Mar-a-Lago, Florida. Potrivit informațiilor publicate de The Washington Post, ornamentele aurite au fost realizate cu ajutorul foiței de aur de 24 de carate. Casa Albă a precizat că modificările au fost achitate de Donald Trump, fără să comunice costul total al lucrărilor.

Președintele a reorganizat și colecția de portrete istorice expuse în încăpere, adăugând tablouri reprezentând foști președinți și personalități importante din istoria Statelor Unite, printre care George Washington, Abraham Lincoln, Thomas Jefferson și Franklin D. Roosevelt. Au fost schimbate și unele piese de mobilier, iar mesele laterale din lemn au fost înlocuite cu console cu blaturi de marmură și ornamente aurii.

Importanța istorică a Biroului Oval

Administrația Trump subliniază că Biroul Oval este unul dintre cele mai cunoscute și importante spații istorice din Statele Unite, fiind principalul loc de lucru al președintelui american de aproape un secol. Casa Albă susține că încăperea a fost martora unor decizii cu consecințe majore pentru istoria națională și internațională și că merită un nivel suplimentar de recunoaștere și protecție, dincolo de statutul anterior de reper istoric național.

Documentul menționează și alte proiecte ale administrației Trump privind conservarea și reamenajarea unor spații din capitala americană. Potrivit Casei Albe, administrația a curățat sute de zone afectate de graffiti, a reparat peste 2.300 de corpuri de iluminat și a intervenit asupra mai multor fântâni și a bazinului Reflecting Pool din Washington. În august 2025, Trump a introdus și o directivă prin care clădirile publice federale ar trebui să adopte arhitectura clasică, în scopul promovării tradiției și al conservării stilului arhitectural american.

Alte proiecte anunțate de administrație

Comunicatul administrației prezidențiale enumeră și alte proiecte, printre care și construirea unui nou Arc de Triumf și organizarea unor evenimente dedicate aniversării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, în 1776. Un alt proiect important este construirea unei noi săli de bal la Casa Albă, care presupune extinderea complexului printr-o intervenție asupra aripii de est.

Administrația susține că investiția va permite creșterea de peste trei ori a capacității Casei Albe de a găzdui evenimente oficiale și că proiectul nu va implica fonduri ale contribuabililor americani.

Trump anunță că un acord pentru încheierea războiului din Ucraina este aproape

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că a avut o întâlnire privată cu Kirill Dmitriev, emisarul special al președintelui rus Vladimir Putin, și că un acord pentru încheierea războiului din Ucraina ar putea fi finalizat în curând.

Declarația vine în contextul pregătirilor pentru o nouă rundă de negocieri între reprezentanții Rusiei și Ucrainei, programată pentru 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi.

Trump nu a oferit detalii despre discuția cu Dmitriev, însă a afirmat că războiul este aproape de a fi încheiat și că un eventual acord ar putea implica mai multe state europene. „Va fi un acord important și va implica mai mult decât Ucraina. Aș putea spune chiar că ar putea implica întreaga Europă. Va fi un acord mare, frumos și toată lumea va fi încântată”, a declarat președintele american jurnaliștilor de la Casa Albă.

Trump a precizat că nu s-a întâlnit joi cu delegația ucraineană prezentă la Washington.

Discuții mediate de SUA la Abu Dhabi

O delegație americană urmează să medieze discuțiile dintre reprezentanții Rusiei și Ucrainei, programate pentru 10 și 11 noiembrie, în capitala Emiratelor Arabe Unite.

Trimisul special al lui Trump, Jared Kushner, a anunțat că oficialii americani au avut joi, la Bruxelles, discuții cu reprezentanți ai Ucrainei, NATO și partenerilor europeni privind garanțiile de securitate pentru Kiev și viitoarea arhitectură de securitate europeană. „Am avut discuții productive și substanțiale”, a transmis Kushner, adăugând că administrația americană lucrează cu toate părțile pentru identificarea unor soluții concrete care să ducă la încheierea războiului și la stabilirea bazelor unei păci durabile.

Context politic după alegerile intermediare

Vizita lui Dmitriev la Washington marchează primul contact direct între oficiali americani și ruși după alegerile intermediare de marți, în urma cărora democrații au câștigat controlul ambelor camere ale Congresului SUA.

Începând din ianuarie, noua majoritate democrată este așteptată să solicite suplimentarea ajutorului acordat Ucrainei și să examineze deciziile administrației Trump privind relațiile cu Moscova, inclusiv un acord referitor la motorină și relaxarea unor sancțiuni impuse Rusiei.

Kremlinul a transmis că speră ca Donald Trump să își continue eforturile de mediere în pofida înfrângerii electorale a republicanilor. De asemenea, autoritățile ruse au anunțat că sunt în pregătire discuții pentru o posibilă întâlnire între Vladimir Putin, Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, în cadrul summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat luna aceasta în orașul chinez Shenzhen.

Marco Rubio infirmă zvonurile despre o posibilă demisie: „A fost întotdeauna planul meu să lucrez pentru președintele Trump până la finalul mandatului”

Secretarul de stat american Marco Rubio a respins informațiile potrivit cărora ar intenționa să părăsească administrația condusă de Donald Trump, afirmând că intenția sa a fost dintotdeauna să rămână în funcție până la încheierea mandatului actualului președinte.

„A fost întotdeauna planul meu să lucrez pentru președintele Trump până la finalul mandatului său”, a declarat Rubio, întrebat despre informațiile privind o posibilă plecare din administrație. În legătură cu relatările potrivit cărora ar lua în calcul demisia, secretarul de stat a spus: „Sincer, nu știu de unde apar aceste lucruri”.

Declarațiile vin după ce Bloomberg a relatat că Rubio analizează posibilitatea de a părăsi administrația, în urma înfrângerii republicanilor la alegerile intermediare din 3 noiembrie. Potrivit agenției, acesta ar fi discutat cu oficiali ai Casei Albe despre o eventuală plecare și ar fi fost îndemnat să rămână în funcție.

Rubio a refuzat să vorbească despre eventualele sale planuri politice pentru alegerile prezidențiale din 2028. „Pur și simplu nu voi mai vorbi deloc despre 2028”, a declarat secretarul de stat.

Rubio, care ocupă și funcția de consilier pentru securitate națională al președintelui Trump, este considerat unul dintre posibilii candidați republicani la alegerile prezidențiale din 2028, alături de vicepreședintele JD Vance. Cu câteva zile înaintea alegerilor intermediare de marți, Rubio a avut o apariție neobișnuită alături de Trump în campania electorală, urcând pe scenă pentru a se adresa participanților la un miting al președintelui.

Departamentul de Stat a respins, la rândul său, informațiile privind o posibilă plecare a lui Rubio. Dylan Johnson, secretar de stat adjunct pentru afaceri publice globale, a calificat articolul Bloomberg drept „complet inventat”. Johnson a respins și informațiile publicate de The Independent, potrivit cărora Rubio ar pregăti o candidatură pentru nominalizarea republicană la alegerile prezidențiale din 2028, descriindu-le drept „știri false, complet nefondate”.

Rubio a declarat anterior că îl va susține pe JD Vance dacă vicepreședintele va decide să candideze la președinție în 2028.

Trump atribuie democraților scăderile bursiere de pe Wall Street

Președintele american Donald Trump a declarat că Partidul Democrat este responsabil pentru scăderile puternice înregistrate joi pe bursele de la Wall Street, după victoria democraților la alegerile intermediare din Statele Unite.

Indicele Nasdaq Composite a pierdut 5,52%, ajungând la 24.315 puncte, și a intrat astfel în teritoriu de corecție, cu peste 10% sub maximul istoric din 6 octombrie. Indicele S&P 500 a scăzut cu 4,36%, până la 7.353,73 puncte, iar Dow Jones Industrial Average a pierdut 1.833 de puncte, respectiv 3,4%, ajungând la 51.523,06 puncte. Ambele au înregistrat cele mai slabe evoluții zilnice din aprilie 2025.

Mesajul publicat pe Truth Social

Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a susținut că rezultatul alegerilor a provocat una dintre cele mai dificile sesiuni bursiere din istorie.

„Bursa de valori a avut una dintre cele mai proaste zile din istorie, ca urmare a rezultatelor alegerilor. Este trist de privit! A fost nevoie de foarte multă muncă pentru a ajunge la un nivel nemaiîntâlnit, iar apoi s-a întâmplat asta. Prin urmare, și conturile voastre 401(k) au scăzut”, a scris președintele american, făcând referire la sistemul american de economisire pentru pensie, prin care angajații contribuie cu o parte din salariu într-un cont individual de investiții.

Trump a afirmat că piața își va reveni sub conducerea sa și a atribuit responsabilitatea pentru scăderi democraților. „Amintiți-vă, nu Republicanii au fost de vină, ci «Dumocrats». Nu vă temeți însă, într-un fel sau altul, vom deveni în curând mai puternici ca niciodată”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Termenul „Dumocrats” este o formulare peiorativă folosită de Trump, obținută prin înlocuirea literei „e” din Democrats cu „u”, pentru a sugera cuvântul dumb (prost).

Vânzări masive în sectorul tehnologic

Scăderile au fost determinate în principal de vânzările masive de acțiuni ale companiilor din sectorul tehnologic și al inteligenței artificiale. Investitorii evaluează posibilitatea ca victoria democraților la alegerile intermediare să încetinească dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea industriei de inteligență artificială. Un motiv de îngrijorare îl reprezintă propunerile unor politicieni democrați de a introduce restricții temporare privind construirea centrelor de date și de a elimina anumite facilități fiscale pentru companiile care investesc în acest sector.

Scăderea de joi a anulat câștigurile înregistrate cu o zi înainte, când bursele americane au crescut după victoria democraților în alegerile intermediare. Dow Jones câștigase miercuri 1.569 de puncte, iar Nasdaq urcase cu 1,44%.

Vânzările au afectat în special producătorii de cipuri. Acțiunile Nvidia au scăzut cu aproximativ 9,3%, iar indicele sectorului semiconductorilor a pierdut 12,3%, înregistrând cea mai slabă sesiune din ultimii aproximativ șase ani și jumătate.

Zelenski cere adaptarea rapidă a Ucrainei la noua configurație politică din SUA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina trebuie să își adapteze rapid strategia diplomatică la noua configurație politică din Statele Unite ale Americii, după ce democrații au obținut controlul Congresului în urma alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului ucrainean de televiziune TSN, în marja unui summit ibero-american desfășurat în Spania.

„Trebuie să ne mișcăm rapid. Fără îndoială, trebuie să consolidăm sprijinul bipartizan de care beneficiem. Înțelegând schimbările de putere, trebuie să ne construim dialogul în mod corect. Cred că avem șansa să sporim sprijinul”, a declarat Zelenski.

Rachetele Patriot, principala prioritate a Kievului

Liderul de la Kiev a indicat aprovizionarea cu rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept principala prioritate a țării, avertizând că situația ar putea deveni foarte dificilă dacă problema nu va fi rezolvată. El a subliniat că întărirea apărării antiaeriene este cea mai importantă problemă pentru Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia continuă, iar infrastructura energetică este vizată de atacuri.

„Dacă nu rezolvăm problema Patriot, situația va deveni foarte dificilă pentru noi. Această problemă poate fi soluționată de Europa, de unele țări din afara Europei și, bineînțeles, de Statele Unite. Aceasta este prioritatea numărul unu”, a afirmat președintele ucrainean.

Declarațiile vin după ce Departamentul de Stat american a aprobat vânzarea a 500 de rachete interceptoare Patriot PAC-3 către Ucraina, în valoare estimată de 2,1 miliarde de dolari. Achiziția urmează să fie finanțată de Canada, Germania și Norvegia. Totuși, livrările nu sunt așteptate înainte de începutul anilor 2030, ceea ce nu rezolvă necesarul imediat al armatei ucrainene.

Necesar de fonduri și de avioane de luptă

Zelenski a mai spus că țara sa are nevoie de noi pachete de asistență și trebuie să recupereze aproximativ 16 miliarde de dolari despre care susține că Washingtonul a promis că îi va acorda, dar nu i-a livrat. De asemenea, autoritățile de la Kiev încearcă să asigure un număr suficient de avioane de luptă F-16 operaționale pentru următoarele cinci-șase luni.

Kievul avertizează asupra unei ierni dificile

Președintele ucrainean a afirmat că Rusia continuă atacurile asupra sectorului energetic, iar capitala Kiev se confruntă cu cea mai dificilă situație în perspectiva sezonului rece. „Kievul se află în cea mai dificilă situație, atât în ceea ce privește numărul atacurilor, cât și calitatea pregătirii autorităților locale pentru sezonul rece. Aceasta este realitatea”, a spus el.

În același timp, oficiali din Uniunea Europeană, NATO și SUA au discutat la Bruxelles propuneri privind garanțiile de securitate pentru Ucraina în cazul încheierii războiului. Zelenski a declarat că discuțiile înregistrează progrese, iar negocierile mediate de SUA între Ucraina și Rusia ar urma să fie reluate săptămâna viitoare, la Abu Dhabi.