În R. Moldova se poate: zece raioane în loc de 32 și mult mai puține primării
Guvernul de la Chișinău a anunțat astăzi o reformă ambițioasă a administrației publice locale, prin care se propune reducerea numărului de raioane de la 32 la doar 10. Această inițiativă este parte dintr-un plan mai amplu, menit să eficientizeze gestionarea resurselor și să îmbunătățească capacitatea de administrare a localităților. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a prezentat un document esențial intitulat „Conceptul de reformă a administrației publice locale”, care detaliază această viziune.
Planul include o reformă structurată care va aduce modificări semnificative în modul de funcționare al primăriilor. Printre obiectivele principale se numără asigurarea că, după alegerile locale din 2027, niciun primar nu va mai gestiona o primărie mică, cu resurse limitate și dependență de transferuri bugetare. Din cele 892 de primării existente, doar 47 reușesc în prezent să-și acopere cheltuielile din venituri proprii.
Conform afirmațiilor lui Buzu, 310 consilii locale au semnat deja acorduri de susținere pentru comasarea localităților lor cu cele din vecinătate. Această consiliere este parte dintr-o strategie mai largă cunoscută sub denumirea de „amalgamare voluntară”, care încurajează primăriile mici să se unească în scopul creșterii eficienței administrative. Guvernul va oferi stimulente financiare substanțiale pentru a accelera acest proces, indicând că cu cât amalgamarea se va finaliza mai repede, cu atât sprijinul financiar va fi mai generos.
Un alt aspect important al reformei este introducerea unui prag demografic minim de 3.000 de locuitori pentru amalgamarea normativă, care va funcționa ca o măsură de protecție împotriva indeciziei administrative sau politice. Aceste măsuri vor sprijini comunitățile în a-și consolida administrarea și a evita colapsul din cauza dimensiunilor reduse ale unor primării.
În plus, Guvernul de la Chișinău intenționează să ajusteze distribuirea cotelor din impozitul pe venitul persoanelor fizice, analizând posibilitatea alocării acestora atât în funcție de locul de muncă, cât și de reședința contribuabilului. Scopul acestei ajustări este consolidarea legăturii între cetățeni și bugetele locale, promovând astfel o mai bună responsabilizare și transparență în utilizarea resurselor publice.
