Accident de autocar în estul Franței: două persoane au murit și 16 au fost rănite

Un accident în care a fost implicat un autobuz de transport interurban s-a produs vineri dimineață, 6 noiembrie, în localitatea Lent, din estul Franței, în apropiere de granița cu Elveția. Potrivit primarului localității, Yves Cristin, aproximativ 70 de persoane sunt implicate în accident.

Autoritățile au activat planul de protecție civilă, iar sala festivă a localității a fost deschisă pentru primirea și adăpostirea persoanelor afectate. La fața locului au fost mobilizate echipele de intervenție pentru gestionarea situației și acordarea de ajutor celor implicați.

Bilanțul victimelor

Potrivit celui mai recent comunicat al Prefecturii Ain, bilanțul accidentului a ajuns la cel puțin două persoane decedate. Parchetul din Bourg-en-Bresse a precizat că victimele sunt un minor și un tânăr adult, după ce primele informații anunțau moartea a doi minori.

Alte trei persoane au fost preluate de echipele medicale în stare gravă, iar 13 au suferit răni ușoare, potrivit celui mai recent bilanț comunicat de procurori. În autocar se aflau 43 de persoane, dintre care 15 minori.

Anchetă pentru ucidere din culpă și vătămare corporală agravată

Parchetul din Bourg-en-Bresse a deschis o anchetă pentru „ucidere din culpă în urma unui accident rutier și vătămare corporală agravată”. Cercetările au fost încredințate Secției de cercetări a Jandarmeriei din Lyon.

Șoferul autocarului, care este internat în spital, nu a putut fi audiat până în prezent, potrivit comunicatului procurorilor. Ancheta se desfășoară în regim de flagrant și urmărește stabilirea circumstanțelor producerii accidentului.

Condiții meteo și circumstanțe

În dimineața accidentului, în zona localităților Lent și Bourg-en-Bresse au fost înregistrate averse de ploaie temporar moderate, potrivit serviciului de meteorologie al BFMTV. Ploile au fost prezente în intervalul 06:00–08:00, însă în zonă nu era instituită nicio avertizare sau atenționare meteorologică specială. Temperaturile au fost pozitive, situându-se în jurul valorilor de 4–5 grade Celsius.

Accidentul s-a produs în zona localității Lent, din departamentul Ain, la sud de orașul Bourg-en-Bresse. Primele informații arată că autobuzul a ieșit de pe carosabil și a ajuns într-un șanț. Există informații diferite cu privire la tipul vehiculului implicat: ministrul francez al Educației, Edouard Geffray, a declarat că este vorba despre un autobuz școlar, în timp ce prefectul zonei a precizat că accidentul a implicat un autobuz de transport interurban.

Prefectura departamentului Ain a anunțat că sunt mai multe victime, fără a oferi detalii despre starea acestora. Ministrul francez al Transporturilor, Philippe Tabarot, a anunțat că se deplasează la locul accidentului. Deocamdată, circumstanțele producerii accidentului nu sunt cunoscute, iar autoritățile continuă cercetările.

NATO a lansat o platformă online pentru achiziția de echipamente antidrone

NATO a anunțat joi lansarea unei platforme comune prin care cele 32 de state membre pot cumpăra mai rapid și mai simplu echipamente pentru combaterea dronelor. Inițiativa vine ca răspuns la creșterea numărului de incidente cu drone în Europa.

Platforma funcționează după un model asemănător unui magazin online, unde statele pot alege și achiziționa echipamente antidrone printr-un sistem simplu. „Ideea este de a propune un fel de experiență de tip «e-commerce» pentru achiziționarea, printr-un sistem foarte simplu, a acestor mijloace antidrone”, a explicat Claudio Palestini, șeful Diviziei Inovație a NATO, în fața presei.

16 contracte semnate cu cinci companii din industria de apărare

Pentru a pune la dispoziția statelor membre cele mai bune soluții, NATO a organizat licitații, analizând ofertele primite, pentru a selecta echipamente eficiente și la prețuri cât mai mici. Alianța a primit 80 de oferte și a semnat 16 contracte cu cinci companii din industria de apărare: Alta Ares, un start-up francez, Quantum Systems din Germania, Northrop Grumman și Axon din SUA, precum și OSL Technology din Marea Britanie.

Produsele acestor companii au fost selectate după o perioadă de evaluare de câteva luni și sunt acum disponibile pentru toate cele 32 de state membre NATO. Țările le pot cumpăra sau le pot închiria pe termen lung.

Ce echipamente pot achiziționa statele membre și cât costă

Sistemele sunt destinate protejării frontierelor, printre alte priorități. Ele oferă mai multe soluții pentru combaterea dronelor, de la bruiajul semnalelor până la folosirea unor drone interceptoare sau a altor tipuri de armament, inclusiv artilerie.

Potrivit NATO, prețul acestor echipamente variază între 1,6 milioane de euro și 25 de milioane de euro, în funcție de capacitățile oferite.

Angajament de 40 de miliarde de dolari pentru apărarea antidrone

La summitul NATO de la Haga din 2025, statele membre s-au angajat să aloce cel puțin 40 de miliarde de dolari, aproximativ 37 de miliarde de euro, în următorii cinci ani pentru dezvoltarea și creșterea capacităților de apărare împotriva dronelor.

Mișcarea a venit ca un răspuns după ce mai multe țări europene se confruntă cu intruziuni ale dronelor pe teritoriul lor. Lituania, Letonia și Estonia au raportat în mod regulat astfel de incidente, iar Polonia și România au fost, de asemenea, afectate.

Atacurile rusești au provocat noi pene de curent în șapte regiuni din Ucraina

Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au dus la noi întreruperi ale alimentării cu energie electrică în șapte regiuni ale țării, pe parcursul nopții și vineri dimineață. Regiunile afectate sunt Vinnița, Dnipropetrovsk, Jitomir, Zaporojie, Kiev, Harkiv și Cernihiv.

Cea mai dificilă situație se înregistrează în regiunea capitalei Kiev, unde avariile provocate rețelei electrice impun în continuare restricții de consum. Anunțul a fost făcut de adjunctul ministrului ucrainean al Energiei, Artem Nekrasov.

Echipele de intervenție continuă lucrările de remediere

Potrivit oficialului ucrainean, echipele de intervenție continuă să lucreze pentru remedierea avariilor produse în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, amploarea pagubelor face necesară menținerea unor restricții la nivelul rețelei electrice.

„Situația rămâne cea mai dificilă în regiunea capitalei”, a declarat Artem Nekrasov.

Contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice

Noile întreruperi de energie electrică vin în contextul atacurilor repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene, care au afectat în ultimele zile alimentarea cu electricitate în mai multe regiuni ale țării. De asemenea, capitala Ucrainei rămâne fără apă, iar trei centrale electrice au fost grav avariate, sute de mii de oameni rămânând fără curent după ultimele atacuri rusești.

Diplomatul român Cornel Feruță, numit consilier al președintelui Adunării Generale a ONU

Reprezentantul permanent al României la ONU, Cornel Feruță, a fost desemnat consilier al președintelui Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru reforma organizației. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit MAE, desemnarea a avut loc pe 3 noiembrie 2026. În noua funcție, diplomatul român va facilita dialogul dintre președintele celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Khalilur Rhaman, din Bangladesh, statele membre ale organizației și alți actori implicați în eforturile de creștere a eficienței și eficacității ONU.

„Această numire reflectă expertiza profesională și contribuția substanțială a ambasadorului român la ONU la procesele vizând revitalizarea Adunării Generale și reforma organizației globale, precum și profilul consolidat și recunoscut al României, de susținător al multilateralismului eficient, având în centru ONU”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.

Cariera diplomatică a lui Cornel Feruță

Cornel Feruță este diplomat de carieră din 1998 și deține rangul diplomatic de ambasador. Începând din septembrie 2013, acesta a activat în cadrul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), unde a ocupat mai multe funcții de conducere, inclusiv pe cea de director general interimar, între 25 iulie și 2 decembrie 2019.

Anterior, în perioada 2012-2013, a fost director general pentru afaceri politice și director politic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. În 2012, a ocupat pentru scurt timp și funcția de director de cabinet al prim-ministrului României.

Între 2007 și 2012, Cornel Feruță a fost ambasador și reprezentant permanent al României la AIEA, ONU și alte organizații internaționale cu sediul la Viena. Diplomatul a îndeplinit și mai multe funcții în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), inclusiv pe cea de președinte al Comitetului Economic și de Mediu, în 2009.

Cornel Feruță a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității București și a obținut, ulterior, o diplomă de masterat în relații internaționale. Vorbește fluent limbile engleză și franceză. Este căsătorit și are trei copii.

Argentina recrutează masiv în serviciile de informații, în ciuda austerității bugetare

Guvernul Argentinei a lansat o campanie publică de recrutare pentru serviciile sale de informații, argumentând că lumea „se schimbă și este tulburată”. Anunțul vine în contextul în care, în ultimii trei ani, sub președinția lui Javier Milei, au fost eliminate aproximativ 80.000 de locuri de muncă din sectorul public, în numele austerității bugetare.

Săptămâna aceasta au apărut la Buenos Aires afișe cu sloganul „Îi căutăm pe cei mai buni”. Unele dintre ele înfățișează un bărbat îmbrăcat într-o togă romană albă, cu capul împodobit cu lauri, pe fundalul drapelului argentinian, în timp ce altele arată un tânăr și o tânără în fața unui perete cu ecrane și un computer.

Serviciul de Informații al Statului (SIDE) a anunțat pe platforma X că, pentru prima dată în istorie, lansează un concurs public pentru aderarea la Corpul Național de Informații. Potrivit instituției, măsura face parte din procesul de transparență și profesionalizare a sistemului național de informații.

Purtătorul de cuvânt al președinției a explicat, în cadrul briefingului său săptămânal, că „trăim într-un context internațional schimbător și tulburat” și că „lumea este în război”. El a afirmat că competiția dintre marile puteri pentru aprovizionarea cu energie, minerale, alimente, apă și tehnologie plasează Argentina în centrul tablei de șah geopolitice și că următorul deceniu va defini locul țării în această rivalitate. „Națiunile capabile să se apere își vor scrie propriul destin; cele care nu o vor face le vor permite altora să-l scrie pentru ele”, a declarat el.

Concurs deschis absolvenților de liceu

Concursul, deschis pentru înscrieri până la sfârșitul lunii noiembrie, se adresează cetățenilor argentinieni cu diplomă de liceu. Candidații trebuie să treacă printr-un examen de cunoștințe generale, precum și prin evaluări de securitate, fizice și psihologice, în vederea admiterii la Școala Națională de Informații. „Doar cei mai buni vor ajunge la final”, a comentat purtătorul de cuvânt, care nu a precizat câte posturi sunt disponibile.

Buget de peste zece ori mai mare pentru SIDE

După două creșteri bugetare în acest an, Serviciul de Informații al Statului va avea un buget de aproximativ 176 de miliarde de pesos, echivalentul a circa 112 milioane de dolari, până la sfârșitul anului 2026. Suma este de peste zece ori mai mare decât cea de care dispunea acum trei ani, sub fosta sa denumire, Agenția Federală de Informații (AFI).

Majorarea bugetară survine în paralel cu reducerea cheltuielilor publice: aproximativ 80.000 de locuri de muncă din sectorul public au fost eliminate în ultimii trei ani sub președinția ultraliberalului Javier Milei, care a lansat la mijlocul lunii octombrie și un nou plan de plecare voluntară ce ar putea afecta 20.000 de angajați ai statului.

Un fost oficial britanic avertizează diplomații să nu mizeze totul pe democrați după alegerile din SUA

După alegerile intermediare din Statele Unite, în care Partidul Republican, formațiunea asociată cu Donald Trump, a suferit o înfrângere, efectele se resimt și la nivel diplomatic. Ed Roman, fost director de comunicare al Ambasadei Marii Britanii la Washington, le recomandă diplomaților să evite să dea impresia că ar paria totul pe democrații câștigători.

Roman a lucrat timp de cinci ani în echipa de comunicare a ambasadei britanice de la Washington și a activat atât în timpul administrației Biden, cât și în al doilea mandat al lui Trump. Potrivit acestuia, primul sfat pentru diplomați este să nu întârzie în stabilirea relațiilor cu noii aleși.

„Dacă te apuci de asta abia acum, e cam târziu”, a declarat Roman, referindu-se la eforturile de a stabili contacte cu democrații cheie care au reușit să intre atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților în această săptămână. El subliniază că există o concurență la nivel mondial pentru stabilirea primelor legături.

„Concurenții francezi, concurenții germani, concurenții coreeni, fiecare ambasadă încearcă să-și construiască o rețea care să le ofere un anumit nivel de acces”, a declarat Roman. Potrivit acestuia, diplomația fiecărei țări ar trebui să fie prezentă în punctele cheie ale Americii. „Politica adevărată în America se desfășoară în America, în statele federale, în circumscripțiile electorale. Cunoașterea din timp a acestor candidați la Senat este întotdeauna esența jocului”, a concluzionat el.

Relații cu cât mai multe persoane, nu doar cu favoritul

Cel de-al doilea sfat al lui Ed Roman este să nu pariezi pe o singură variantă. El avertizează că următorul președinte ar putea să nu fie la fel de evident precum Trump din punct de vedere al influenței în partid. De aceea, relațiile trebuie construite cu cât mai multe persoane, inclusiv cu candidați la președinție, la Casa Albă sau din echipa de securitate națională.

„Da, încerci să identifici favoritul, dar încerci, de asemenea, să îi cunoști pe cei din jurul său. Și, foarte adesea, aceștia sunt oamenii care îți sunt de folos în calitate de ambasadă”, mai precizează el.

Fostul director de comunicare spune că ambasadele trebuie să fie pregătite și să-și apere dreptul de a colabora cu politicienii din opoziție. „Este esențial să procedezi cu discreție, concentrându-te pe aspectul interpersonal, mai degrabă decât pe ecoul mediatic pe care l-ai putea obține la întoarcerea la Londra”, mai sfătuiește acesta.

Belgia: lege controversată privind accesul poliției în locuințele migranților fără acte

Parlamentul Belgiei a adoptat vineri dimineață, în jurul orei 05:00, după o dezbatere care a durat întreaga noapte, o lege care permite poliției să intre în locuințele unor migranți fără acte care au primit ordin să părăsească țara, dar au refuzat să se conformeze. Măsura se aplică persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de azil și care sunt considerate o amenințare pentru securitatea publică.

Conform noilor prevederi, autoritățile vor putea solicita accesul în locuințele persoanelor care au primit o decizie prin care sunt obligate să părăsească Belgia, nu au respectat această măsură și sunt considerate un pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională. Fiecare intervenție va avea nevoie de aprobarea unui judecător de instrucție și va fi realizată în prezența reprezentanților serviciilor de imigrare.

O politică guvernamentală de înăsprire a migrației

Legea face parte din politica guvernului condus de premierul Bart De Wever, care urmărește limitarea migrației și creșterea numărului de expulzări ale persoanelor cărora li s-a refuzat dreptul de ședere. Proiectul a fost susținut de coaliția de guvernare de centru-dreapta și promovat de ministrul pentru Azil și Migrație, Anneleen Van Bossuyt, și de ministrul Justiției, Annelies Verlinden. Executivul belgian susține că legislația este necesară pentru aplicarea efectivă a ordinelor de expulzare în cazul persoanelor considerate periculoase pentru siguranța publică sau securitatea națională.

Proteste și critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului

Adoptarea legislației a fost precedată de proteste în mai multe orașe belgiene. Miercuri seara, aproximativ 3.000 de persoane au format un lanț uman în jurul Palatului de Justiție din Bruxelles pentru a se opune proiectului, iar potrivit presei belgiene, peste 50 de alte manifestații și acțiuni de protest au fost organizate în diferite localități din țară.

Amnesty International le-a cerut parlamentarilor să respingă proiectul, avertizând că noile prevederi ar putea afecta inclusiv persoanele care oferă adăpost migranților fără drept de ședere. Organizațiile pentru drepturile omului consideră că posibilitatea ca poliția să intre în locuințe în scopul aplicării măsurilor de expulzare reprezintă o ingerință în viața privată și familială, iar criticile vizează inclusiv situațiile în care persoanele căutate locuiesc la rude, prieteni sau alte persoane care le oferă adăpost.

Obiecții din partea magistraților

Avocații și reprezentanții organizațiilor pentru drepturile omului au contestat măsura, susținând că noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu este definită suficient de clar și că mecanismele de contestare a deciziilor nu oferă garanții adecvate persoanelor vizate. Au existat obiecții și din partea unor magistrați, care au pus sub semnul întrebării atribuțiile judecătorului de instrucție în cadrul unei proceduri administrative de expulzare, diferită de o anchetă penală.

Guvernul belgian susține însă că măsura este necesară pentru aplicarea deciziilor de îndepărtare de pe teritoriul țării și că autorizarea judecătorească reprezintă o garanție împotriva intervențiilor arbitrare. Noua legislație face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri prin care coaliția premierului Bart De Wever urmărește înăsprirea politicii migratorii și creșterea numărului de persoane expulzate din Belgia.

Președintele Lituaniei: Putin va continua să testeze limitele NATO

Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, nu consideră că un atac convențional al Rusiei asupra teritoriului NATO este probabil în acest moment, dar se așteaptă ca provocările liderului rus Vladimir Putin să continue. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației germane Die Welt.

„Nu cred că Rusia este pregătită în prezent pentru operațiuni militare de amploare. Resursele Rusiei sunt concentrate pe câmpul de luptă din Ucraina, iar Rusia nu reușește să obțină succese acolo”, a afirmat Nauseda. „Însă Putin ne pune la încercare și se apropie tot mai mult de Articolul 5, angajamentul NATO privind apărarea colectivă”, a adăugat el.

Atacuri hibride pentru a testa reacția Alianței

Potrivit președintelui lituanian, rușii vor să observe cum reacționează Alianța la așa-numitele atacuri hibride, printre care s-ar număra incursiunile dronelor, atacurile cibernetice și incendiile provocate intenționat. În acest context, războiul hibrid va continua nu doar pe flancul estic al NATO, ci și în Germania, Danemarca și alte țări, a explicat Nauseda.

„Rusia testează cât de hotărâți suntem și dacă vom răspunde împreună atunci când sunt depășite anumite linii roșii”, a declarat președintele lituanian.

Fără semne de negocieri serioase înainte de primăvară

Nauseda, economist de profesie, care conduce Lituania din 2019, nu vede semne că Moscova ar fi dispusă să participe la negocieri serioase pentru încheierea războiului împotriva Ucrainei înainte de primăvara anului viitor. Moscova va folosi lunile de iarnă pentru a menține presiunea asupra Ucrainei prin atacuri aeriene asupra orașelor, a afirmat el.

„Rușii se vor preface doar că negociază. Nu am încredere în ei”, a spus Nauseda, adăugând că Putin va formula cereri care sunt inacceptabile pentru Ucraina încă de la început.

„Dacă Ucraina va trece cu bine de această iarnă, și sunt convins că așa va fi, șansele unor discuții serioase vor crește în 2027. Nu mă aștept la astfel de discuții mai devreme”, a mai declarat președintele lituanian.