Premierul Belgiei solicită mandat UE pentru negocieri cu Rusia în conflictul ucrainean

Bart De Wever, prim-ministrul Belgiei, s-a adresat autorităților Uniunii Europene pentru a obține un mandat care să îi permită să negocieze cu Rusia în vederea soluționării conflictului din Ucraina. De Wever subliniază că un acord cu Rusia ar putea reprezenta „singura soluție posibilă” pentru a pune capăt situației actuale, accentuând că fără un mandat de negociere, Belgia nu va avea o voce relevantă la masa discuțiilor internaționale.

Într-un interviu acordat ziarului belgian L’Echo, premierul a menționat că, în condițiile în care armarea Ucrainei nu va afecta dorințele președintelui rus Vladimir Putin, iar măsurile economice nu pot fi aplicate eficient fără sprijinul Statelor Unite, singura opțiune viabilă rămâne inițierea unei înțelegeri. De Wever a afirmat clar că, fără o pivottare a strategiei diplomatice europene, este puțin probabil ca discuțiile să decurgă în mod favorabil pentru interesele europene.

Acesta a spus: „Fără un mandat de negociere la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte acordul. Și vă pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi.” Acest comentariu reflectă îngrijorările liderului belgian cu privire la cum ar putea evolua negocierile în absența unui consens european solid.

Această propunere vine în contextul în care mai mulți lideri europeni, inclusiv președintele Franței, Emmanuel Macron, au încercat recent să reia contactele cu Putin, nereușind să evite monopolisarea situației de către administrația americană. Diplomatul european Kaja Kallas a subliniat necesitatea formulării de cerințe clare și maximaliste din partea UE, care să oblige Kremlinul să facă concesii, inclusiv reducerea militară.

Așadar, propunerea lui De Wever este parte a unei discuții mai ample despre rolul și responsabilitatea Uniunii Europene în gestionarea crizelor externe. Acesta subliniază cât de vital este ca Europa să își contureze o voce unitară și puternică pe scena internațională pentru a putea influența soluțiile care se discută, în special în ceea ce privește problemele care afectează securitatea regiunii.

Câciu: Amendamentele PSD nu vor schimba indicatorii macro ai bugetului

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat sâmbătă că ținta de deficit bugetar va rămâne tot 6,2%, chiar și în cazul în care Partidul Social Democrat (PSD) decide să depună amendamente la buget. Câciu a subliniat, printr-o postare pe Facebook, că majorarea dobânzilor în România nu este cauzată de posibilitatea amendamentelor PSD, ci a avut loc înainte de publicarea bugetului în transparență publică.

„Cauza principală o reprezintă conflictul din Iran și retragerea de lichidități de pe piețele financiare! Germania a ajuns la o dobândă de 2,99%, iar Franța și Italia se confruntă cu riscul de a depăși pragul de 4%. Există un risc evident de fragmentare în zona euro, dar și un risc de refinanțare”, a explicat Câciu. El a mai adăugat că etapa a doua a creșterii dobânzilor, înregistrând o creștere de 15% într-o lună, a fost cauzată de publicarea legilor bugetare, care, din păcate, nu reușesc să convingă datorită prognozelor excesiv de optimiste și neconsiderării efectelor recesiunii și ale crizei energetice.

Amendamentele la buget

Câciu a afirmat clar că amendamentele PSD nu vor aduce modificări semnificative indicatorilor macroeconomici ai bugetului: „Ținta de deficit va rămâne tot 6,2% și în cazul în care PSD decide să depună amendamente la buget”.

În acest context, Bolojan a subliniat că amendamentele la buget nu trebuie să repete greșelile din trecut, avertizând că unele programe sociale ar putea să fie finanțate din fonduri europene. El a accentuat importanța evitării erorilor anterioare în gestionarea bugetului.

Perspective asupra bugetului

Un alt lider PSD a subliniat importanța unei reacții rapide la problemele actuale, afirmând că România are nevoie de un program național de locuințe accesibile, care ar putea relansa sectorul construcțiilor și, implicit, întreaga economie. Astfel, amendamentele sunt văzute ca o modalitate de a realoca resursele către priorități esențiale în contextul crizei economice.

„Nu aruncă nimeni în aer bugetul! Dar îl ajustează pentru a răspunde nevoilor României! Aceasta este cheia pentru a asigura o creștere economică durabilă și pentru a evita o contracție economică severă în anul 2026”, a adăugat Câciu, punând accent pe importanța unei structurări corecte a bugetului, menționând că actualul buget este o rețetă sigură pentru recesiune.

DE CE A PLECAT STRĂ-STRĂ-STRĂNEPOTUL LUI MIHAIL STURDZA DIN AUR: AM CREAT UN PARTID DE DREAPTA. ŞI A FOST TRANSFORMAT ÎNTR-UN PARTID NOSTALGIC COMUNIST. A FOST O LINIE ROŞIE PENTRU MINE

Eurodeputatul Şerban Dimitrie Sturdza, care a fost ales pe listele AUR în 2024, a afirmat că formaţiunea condusă de George Simion a suferit o transformare radicală, devenind un partid „nostalgic-comunist”. După ce a decis să se despartă de AUR, el a fondat un nou partid pe care l-a denumit Acţiunea Conservatoare, întărind astfel ideologia pe care o promova iniţial.

În cadrul emisiunii Insider politic difuzată pe 14 martie 2026, Sturdza a oferit detalii despre motivele separării sale de AUR. El a subliniat că a iniţiat formarea unui partid conservator de dreapta, dar care a fost reprofilat spre o direcţie care nu corespunde crezului său politic. Această deviere a fost provocată, conform spuselor sale, de izolarea prietenului său şi cofondator Claudiu Târziu, precum şi de declaraţiile unor membri importanţi ai partidului, care au minimalizat efectele comunismului.

Sturdza a explicat că, pentru el, acceptarea ideii că „ comunismul nu a fost atât de rău” a reprezentat o încălcare a unei „linii roşii”, pe care nu o putea tolera. Acesta a subliniat că nu îşi doreşte nimănui, chiar și adversarilor săi, să experimenteze viaţa în comunism, accentuând impactul profund pe care această ideologie l-a avut asupra societăţii româneşti.

După plecarea sa din AUR, Sturdza a reafirmat dorinţa de a reveni la valorile fundamentale ale conservatorismului decent, fără agresivitate sau jigniri. El a concluzionat că nu se regăseşte în forma actuală a partidului, care a fost preluat de un militantism care nu reflecta principiile iniţiale pe care le-au avut fondatorii.

Sturdza a fost unul dintre coloanele de bază ale AUR, având un parcurs semnificativ alături de George Simion și Claudiu Târziu. De la împărțirea responsabilităților de conducere între Simion și Târziu, la preluarea de către Simion a lideratului, traiectoria lui Sturdza a fost marcată de tensiuni interne și conflicte ideologice. Criticile aduse de el și Târziu împotriva strategiei lui Simion în alegerile prezidențiale din 2024 evidențiază diviziunile din interiorul partidului. În ciuda dificultăților întâmpinate, atât Sturdza cât și Târziu au decis să își contureze propriul drum, dorind să promoveze un conservatorism pur, bazat pe principii etice solide.

THUMA SUGEREAZĂ CĂ VA ACȚIONA PENTRU RĂSTURNAREA LUI BOLOJAN, PROBABIL ÎN PARTENERIAT CU PSD

Într-o recentă declarație, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, a putut sugera posibilitatea unei acțiuni decisive împotriva premierului Ilie Bolojan. Această mișcare ar putea fi realizată în colaborare cu PSD, având în vedere nemulțumirile față de tratamentul regional pe care Ilfovul îl primește. Thuma a promis că acțiunile sale se vor concentra pe apărarea intereselor celor aproximativ 1 milion de cetățeni din Ilfov, care se simt disprețuiți de actuala administrație.

Într-o conversație anterioară cu premierul Bolojan, Thuma aștepta progrese asupra discuțiilor legate de bugetul regiunii București-Ilfov, o întâlnire ce nu a mai avut loc, lăsându-l dezamăgit. Odată cu publicarea bugetului în Monitorul Oficial, el subliniază că regiunile precum Ilfov nu trebuie să fie lăsate în umbră în fața capitalei, și că PNL nu ar trebui să se limiteze doar la București, ci să își susțină toate comunitățile.

„Vreau să vă asigur că acțiunile pe care le voi întreprinde în perioada următoare nu reprezintă altceva decât apărarea intereselor și drepturilor celor 1 milion de oameni care locuiesc în Ilfov”, a transmis Thuma pe un grup intern al șefilor PNL de organizații locale via WhatsApp. Aceasta subliniază nevoia acută de echitate în gestionarea fondurilor și resurselor guvernamentale între diversele regiuni ale țării.