Enciclopedia Britannica acuză OpenAI de utilizarea abuzivă a materialelor sale

Într-un demers juridic semnificativ, Enciclopedia Britannica, împreună cu dicționarul Merriam Webster, a intentat un proces împotriva OpenAI la Tribunalul Federal din Manhattan. Această acțiune legală a fost comunicată pe 17 martie 2026 și vizează utilizarea neautorizată a peste 100.000 de articole, care au fost folosite în scopul antrenării modelului său de inteligență artificială, ChatGPT. Britannica susține că OpenAI a abuzat de materialele sale de referință online, care includ articole din enciclopedie și definiții din dicționar, afectând grav traficul web pe care instituția l-ar fi avut.

Acuzațiile aduse de Britannica

În plângerea depusă, Britannica afirmă că ChatGPT generează răspunsuri care sunt aproape identice cu articolele sale, „canibalizând” astfel utilizatorii care, în mod normal, ar fi vizitat platforma Britannica pentru a accesa informații. În plus, Britannica acuză OpenAI de încălcarea mărcilor comerciale, prin sugestii eronat formulate că ar avea permisiunea de a reproduce materialul său. Aceste „halucinații” generate artificial de AI, care includ referințe greșite la Britannica, au fost de asemenea menționate în plângere.

Purtătorul de cuvânt al OpenAI răspunde acuzațiilor

Reacția din partea OpenAI nu a întârziat să apară. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că modelele de AI dezvoltate de ei sunt concepute pentru a stimula inovația și sunt antrenate pe date disponibile public, având la bază principiul utilizării corecte. Aceștia subliniază că intenția lor nu este de a submina sursele originale, ci de a utiliza cunoștințele într-un mod care contribuie la avansarea tehnologiei.

Contextul proceselor similare

Aceasta nu este prima dată când Britannica își apără drepturile de autor. Anterior, a intentat un proces împotriva startup-ului de inteligență artificială Perplexity AI pentru motive similare. Acest conflict juridic vine în contextul în care din ce în ce mai multe publicații de știri și scriitori își afirmă nemulțumirea față de utilizarea neautorizată a conținutului lor de către companiile emergente în domeniul tehnologiei.

Despăgubiri cerute de Britannica

În urma procesului, Britannica solicită despăgubiri financiare nespecificate, dar și o hotărâre judecătorească care să oprească OpenAI de la continuarea încălcării drepturilor sale. Această situație scoate în evidență tensiunile existente între avansurile tehnologice rapide în domeniul inteligenței artificiale și protecția drepturilor de autor, o dispută care va continua să evolueze pe măsură ce tehnologia avansează.

Ce au pățit parlamentarii care au făcut scandal în plenul reunit la dezbaterea privind utilizarea bazelor militare de către SUA. Gorghiu: „Parlamentul este locul legilor, nu al vuvuzelelor”

Într-un incident recent care a generat controverse în Parlamentul României, o serie de parlamentari au strigat și au folosit vuvuzele în timpul dezbaterii legate de utilizarea bazelor militare de către Statele Unite. Ca urmare a acestui comportament, deputatul Alina Gorghiu, din partea Partidului Național Liberal, a făcut o declarație oficială prin care a anunțat că aceștia vor fi sancționați. Mai exact, s-a decis reducerea cu 50% a indemnizației pentru o perioadă de trei luni.

Gorghiu a reamintit tuturor celor prezenți imagini recente din plen, subliniind că un astfel de comportament nu poate fi tolerat. „Nu este libertate de exprimare să stai cu vuvuzele lângă microfon. Aceste acte de bruiaj și tumult nu au ce căuta în dezbaterile legale”, a afirmat ea, evidențiind că o astfel de atitudine contravine cerințelor de decență și profesionalism într-o instituție publică.

Deputatul a explicat că derapajele comportamentale au fost sesizate de către Comisia Juridică, luând în calcul faptul că limbajul agresiv și deranjant nu este compatibil cu demnitatea funcției de parlamentar. „Parlamentul este locul legilor, nu al vuvuzelelor”, a concluzionat Gorghiu, subliniind importanța menținerii unui climat de respect și ordine în procesul decizional.

Alina Gorghiu anunță sancțiuni pentru parlamentarii care au deranjat dezbaterea despre bazele militare ale SUA

Deputatul liberal Alina Gorghiu a confirmat, într-o postare pe rețelele sociale, sancționarea parlamentarilor implicați în scandalul provocat în plenul reunit al Parlamentului României, desfășurat cu ocazia dezbaterii referitoare la utilizarea bazelor militare de către Statele Unite ale Americii. Comisia Juridică a hotărât ca aceștia să beneficieze de o reducere de 50% a salariului pe o perioadă de trei luni, ca urmare a comportamentului inacceptabil demonstrat.

În timpul dezbaterii, atmosfera din plen a fost extrem de tensionată, fiind semnalate strigăte ascuțite și utilizarea vuvuzelelor de către parlamentari, ceea ce a constituit o perturbare flagrantă a ședinței. Alina Gorghiu a adus în discuție aceste imagini scandalos de perturbatoare, subliniind faptul că asemenea comportamente nu pot fi tolerate în sânul instituției legislative, care are rolul de a dezbate și adopta legi.

„Ceea ce s-a întâmplat în plen a fost o manifestare excesivă a unei astfel de comportări. Nu se poate numi libertate de exprimare să blochezi lucrările Parlamentului cu vuvuzele și urlete. Parlamentul este locul unde se discută și se dezbat legi, nu un spațiu de deranj și neînțelegeri,” a declarat Gorghiu, evidențiind gravitatea situației.

Deputata a mai adăugat că sesizarea de sancționare a vizat comportamentele jignitoare și agresive care au apărut în timpul dezbaterii, insistând asupra necesității menținerii unui nivel de decență și demnitate în activitatea parlamentarilor, care sunt figura proeminentă a democrației românești.

În concluzie, Alina Gorghiu a reiterat faptul că Parlamentul trebuie să fie un simbol al discuțiilor civilizate și regulamentare, subliniind că „Parlamentul este locul legilor, nu al vuvuzelelor”. Această declarație vine într-un moment în care se pune mare accent pe responsabilitatea parlamentarilor în contextul actual, mai ales când este vorba despre subiecte atât de sensibile cum ar fi securitatea națională.

Britannica dă în judecată OpenAI: acuzații grave de plagiat

Compania Britannica a inițiat o acțiune în justiție împotriva OpenAI, producătorul ChatGPT, acuzându-l că a preluat materiale din enciclopedia sa fără a obține permisiunea necesară pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială, afirmație ce se bazează pe similitudini izbitoare între textele originale și cele reproduce de AI.

Conform reprezentanților Britannica, OpenAI a copiat constant articolele din enciclopedie, acestea fiind reproduse aproape identic în răspunsurile generate de platforma ChatGPT. Avocații Britannica au prezentat instanței un număr semnificativ de dovezi, inclusiv fragmente din articolele originale și exemple de texte generate care reflectă o apropiere alarmantă de materialul autorizat.

Aceste acuzații sugerează nu doar o încălcare a drepturilor de autor, ci și o competiție neloială, întrucât OpenAI a reușit să devină un competitor direct al Britannica folosind conținutul său furat. Aceasta nu este prima dată când Britannica recurge la instanțe pentru a-și proteja drepturile, având în vedere că, în septembrie anul trecut, a intentat un proces similar împotriva unei alte entități, Perplexity, pentru fapte similare.

Acest proces subliniază problemele mai largi cu care se confruntă industria tehnologică, unde antrenarea AI-urilor cu materiale preluate de pe internet, fără consimțământ, devine o practică obișnuită. Acțiunea în instanță a Britannica este un semnal că astfel de practici nu pot rămâne necontestate și că autorii tradiționali își apără cu fermitate drepturile de proprietate intelectuală.

„`html

Daniel Zamfir: Posibilitatea retragerii PSD din coaliția de guvernare

Într-o declarație recentă, liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir, a anunțat că PSD ar putea abandona coaliția de guvernare, în funcție de rezultatele consultărilor interne. Zamfir a spus că actuala colaborare sub conducerea premierului Ilie Bolojan nu este eficientă și că a dus România în direcția unui faliment social și economic. El a subliniat că acordul de coaliție nu a reușit să își atingă obiectivele stabilite.

PSD se va consulta în cadrul partidului privind viitorul colaborării, și bătălia pentru bugetul pe 2026 aduce noi tensiuni în cadrul coaliției. Zamfir a insistat că, deși nu se intenționează depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, dacă partidul decide să nu continue în această configurație, retragerea va fi inevitabilă.

Criticile lui Zamfir au fost îndreptate în special către premierul Bolojan, pe care îl consideră a se poziționa în afara guvernării, subliniind că actuala colaborare nu produce rezultatele dorite. Zamfir a declarat că nu este o opțiune fezabilă să aștepte ca PSD să preia funcția de prim-ministru anul viitor pentru a rectifica problemele lăsate de actuala conducere, adăugând că, după un an, s-ar putea să nu mai fie nimic de corectat.

Pentru a clarifica viitorul PSD, Zamfir a afirmat că orice speculație legată de o alianță cu AUR este exclusă, reiterând poziția clară a partidului în acest sens. În cazul în care PNL ar decide să renunțe la parteneriatul cu PSD, opțiunile rămase pentru social-democrați ar putea include alegeri anticipate. Astfel, Zamfir reiterează că deciziile parlamentare și politice vor fi influențate de direcțiile stabilite de partide și de președintele României, care joacă un rol crucial în desemnarea viitorului prim-ministru.

„`

Suedia, în conflict cu Comisia Europeană. Ameninţă că va limita exporturile de electricitate

Suedia a tras un semnal de alarmă, semnalizând că ar putea restricţiona exporturile de electricitate către statele vecine, în cazul în care disputa cu Comisia Europeană, referitoare la utilizarea fondurilor naţionale pentru proiectele energetice ale Uniunii Europene, nu se va rezolva. Viceprim-ministrul şi ministrul energiei, Ebba Busch, a adus în discuţie această posibilă măsură, avertizând că ar putea avea un impact considerabil asupra pieţei de electricitate din Europa de Nord.

Suedia beneficiază de un surplus de energie generat de centralele nucleare, hidrocentrale şi surse regenerabile, pe care le exportă către ţări precum Germania, Danemarca şi Finlanda prin interconectoare. Într-un interviu recent, Busch a subliniat că „dacă se ajunge la acest punct, vom lua măsuri drastice”. Intrebata despre posibilele limitări ale fluxului de electricitate prin interconectoare, a recunoscut că sunt în discuţie astfel de opţiuni, care ar putea primi sprijin politic în Suedia.

Avertismentul autorităţilor suedeze este contextualizat de opoziţia faţă de o propunere a Uniunii Europene, care stipulează ca 25% din veniturile din congestie, obţinute de operatorii naţionali de reţea, să fie direcţionate către proiectele energetice transfrontaliere finanţate de UE. Aceşti operatori pot în prezent utiliza fondurile pentru investiţii în infrastructura proprie.

Suedia dispune de o producţie de energie hidroelectrică abundentă în nord, dar se confruntă cu o ofertă mai limitată în sud, ceea ce generează frecvent congestii în reţea. În 2025, operatorul naţional de transport al energiei a colectat aproximativ 30,5 miliarde de coroane suedeze, în jur de 3,26 miliarde de dolari, din aceste venituri.

Busch a menţionat că Suedia a informat alte state afectate înainte de a ridica problema într-o reuniune a miniştrilor energiei din UE, desfăşurată recent la Bruxelles. În cadrul aceleaşi întâlniri, comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a subliniat că Bruxellesul lucrează împreună cu guvernele statelor membre pentru a găsi o soluţie care să ţină cont de preocupările privind „controlul naţional asupra acestor fonduri”. Un document de negociere al Uniunii Europene, consultat de Reuters, sugerează că statele ar putea păstra veniturile din congestie generate pe teritoriul lor, lăsând doar sumele obţinute din tranzacţiile transfrontaliere de energie pentru proiectele energetice ale Uniunii.

Reţeaua electrică din Cuba a cedat la nivel naţional. Donald Trump: „Cred că voi avea onoarea de a prelua Cuba, e o naţiune foarte slăbită”

Recent, reţeaua electrică naţională a Cubei a suferit un colaps major, afectând aproximativ 10 milioane de locuitori. Incidentul a avut loc luni seara, când sistemul electric a fost paralizat pe fondul unui blocaj petrolier impus de Statele Unite, o situaţie care a amplificat problemele legate de infrastructura deja învechită a Cubei. Potrivit agenţiei Reuters, această întrerupere a energiei electrice face parte dintr-o serie de defecţiuni care au dus la proteste violente, extrem de rare în acest context comunist.

Operatorul reţelei, UNE, a anunţat că lucrează la identificarea cauzelor pentru această ultimă pană de curent, deşi oficialii au exclus o defecţiune majoră. Se sugerează că ar putea fi întâmpinate probleme la nivelul transportului energiei electrice. Autorităţile au început deja să restabilească alimentarea cu energie în anumite zone, un pas esenţial în vederea revenirii la normalitate a reţelei electrice.

În acest context internaţional tensionat, preşedintele Donald Trump a accelerat presiunea asupra Cubei, luând măsuri drastice împotriva petrolului venezuelean, pe care Havana se baza în mare parte pentru alimentarea cu energie. Trump a afirmat că oraşul Havana se află în pragul colapsului, fiind dornic să încheie un acord cu Statele Unite pentru a face faţă crizei. El a declarat că va avea „onoarea” de a prelua Cuba, subliniind că insula se află într-o situaţie extrem de precară.

Trump a adăugat, în timpul unei discuţii cu reporterii la Casa Albă, că Cuba are un potenţial turistic semnificativ și atracții naturale, dar că, din cauza circumstanțelor actuale, ar fi în pragul unei schimbări radicale. Ironic, a menţionat că Cuba nu va cere ajutoare din cauza uraganelor, o referire la crizele anterioare de acest tip. Aceasta haosul actual, împreună cu lipsa de resurse vitale, subliniază dificultăţile cu care se confruntă cubanezii, care s-au obişnuit cu întreruperile de curent cauzate fie de deficienţe în aprovizionarea cu petrol, fie de probleme sistemice.”

Locuitorii din Havana, precum Dayana Machin, manifestă un sentiment de resemnare în faţa acestor provocări, declarând că s-au adaptat la viaţa fără energie electrică, căutând alternative pentru a face faţă situaţiei. Această persistentă criză energetică reflectă nu doar problemele interne ale Cubei, ci şi influenţa externă a politicilor americane asupra viitorului insulei.