16 foști ambasadori ai SUA îl avertizează pe Trump asupra riscurilor ieșirii din NATO

Într-o scrisoare deschisă adresată administrației lui Donald Trump, un grup de 16 foști ambasadori ai Statelor Unite a subliniat gravitatea posibilei ieșiri din NATO, evidențiind consecințele severe pe care o astfel de decizie le-ar putea avea asupra securității globale. Acest avertisment vine în contextul acțiunilor riscante pe care Trump le-a adoptat în raport cu Iranul, unde a inițiat bombardamente fără consultarea statelor membre NATO, implicând astfel SUA într-un conflict prelungit, din care nu se profilază o soluție clară.

Aceste evenimente s-au intensificat în urma provocărilor din partea Iranului, care a blocat transportul petrolier prin strâmtoarea Ormuz. Această acțiune a dus la o solicitare a președintelui american de sprijin din partea aliaților europeni, care au refuzat să se implice, invocând faptul că nu doresc să se angajeze într-un război ce contravine dreptului internațional și propriilor interese. În fața acestui refuz, mai multe state NATO, inclusiv Spania, s-au opus folosirii bazelor militare comune pentru ofensiva americană, iar Trump a reacționat amenințând cu retragerea din alianță.

În plus, președintele a denumit NATO un „tigru de hârtie”, ignorând riscurile pe care prăbușirea alianței le-ar genera pentru securitatea europeană și pentru influența globală a SUA. Aceasta situație este cu atât mai complicată întrucât, fără suportul NATO, Statele Unite ar trebui să își întărească bugetul apărării cu sume între 100 și 200 de miliarde de dolari anual pentru a compensa pierderea securității colective asigurate de alianță.

Scrisoare de avertisment către Casa Albă

Scrisoarea adresată de foștii oficiali subliniază că NATO nu reprezintă doar o rețea de apărare, ci un instrument strategic vital pentru menținerea poziției SUA ca cea mai puternică și sigură economie globală. Aceștia argumentează că alianța oferă acces armatei americane la aproximativ 35 de baze importante în Europa ce facilitează intervențiile militare în alte regiuni, precum Asia Centrală sau Orientul Mijlociu, fără a obține acorduri mai costisitoare și instabile.

Mai mult, beneficiile economice sunt considerabile, cu comerțul transatlantic protejat de NATO sumând peste 1,6 trilioane de dolari anual. De asemenea, colaborarea dintre statele membre a condus la mobilizarea a peste 50.000 de militari în Afganistan după atacurile din 11 septembrie, demonstrând natura colectivă a apărării care este esențială pentru stabilitatea internațională.

Recent, Casa Albă a solicitat Congresului un buget extins pentru Pentagon, ceea ce sugerează o distanțare de NATO și costurile mari pe care le-ar implica prăbușirea alianței. Între timp, autorii scrisorii continuă să sublinieze importanța menținerii NATO ca un far al stabilității internaționale și al securității naționale pentru Statele Unite.

Bolojan, de Ziua NATO: Garantează capacitatea noastră de a răspunde eficient oricăror riscuri

Cu ocazia zilei NATO, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța solidarității între statele membre, evidențiind că aceasta reprezintă cheia pentru a face față provocărilor actuale de securitate. Acesta a afirmat că apartenența României la NATO, obținută în urmă cu 22 de ani, a fost esențială pentru consolidarea securității și a parcursului euroatlantic al țării.

Bolojan a declarat că, în viziunea sa, NATO simbolizează siguranță, stabilitate și încredere pentru România, însă această apartenență implică și responsabilități ce trebuie asumate prin contribuții substanțiale la securitatea colectivă, având o prezență activă alături de ceilalți aliați. El a menționat că în prezent, unitatea Alianței este crucială, mai ales în contextul provocărilor de securitate întâmpinate la nivel global.

Premierul a reiterat angajamentul României de a investi în apărare și de a moderniza Armata, astfel încât țara să-și întărească rolul de partener de încredere pe Flancul Estic, contribuind activ la securitatea euroatlantică. Bolojan a subliniat faptul că solidaritatea statelor membre face diferența în răspunsul eficient la orice riscuri emergente.

Alianța trebuie să rămână puternică și unită, a spus Bolojan, un mesaj ce reflectă nu doar ambițiile militare ale României, ci și conștientizarea implicațiilor geopolitice în continuă schimbare în Europa și nu numai. Acest moment festiv subliniază predilecția României de a fi un actor activ și angajat pe scena internațională, răspunzând astfel provocărilor actuale cu responsabilitate și determinare.

La Ierusalim, Paştele este perturbat de război şi de restricţiile privind accesul la Sfântul Mormânt

Pe aleile de obicei aglomerate ale Oraşului Vechi al Ierusalimului, duminică dimineaţa, domnea liniştea de Paşte, o sărbătoare crucială pentru creştini, umbrită anul acesta de război şi de restricţiile stricte de acces la Biserica Sfântului Mormânt, relatează AFP. Lângă bazilica tradiţional construită pe locul unde se consideră că a avut loc răstignirea, înmormântarea şi învierea lui Iisus, poliţia israeliană a aplicat controale riguroase la punctele de acces pentru credincioşii autorizaţi să se apropie de acest loc sfânt. În toată zona, magazinele au fost închise, iar în zori, doar câteva persoane se îndreptau timid pe pavimentul oraşului.

„Paşte fericit”, a rostit Patriarhul Ierusalimului, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, în italiană, în jurul orei 7:30, în mijlocul unui mic grup de personalităţi religioase, surprinse de jurnaliştii AFP. Afară, câţiva dintre credincioşi încercau, dar fără succes, să ajungă la sanctuar, fiind ţinuţi la distanţă de măsurile stricte de securitate impuse pe străzile înguste ale oraşului antic, un loc sacru pentru evrei, creştini şi musulmani. Aceasta s-a petrecut în Ierusalimul de Est, teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967, dar ulterior anexat.

Un catolic din Tel Aviv, un participant obişnuit la această adunare anuală, a protestat: „Cum poţi să-mi spui că nu pot merge la biserică? Este inacceptabil”. Autorităţile israeliene au justificat măsurile prin mă preocupări legate de securitate pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, izbucnit la sfârşitul lunii februarie cu o ofensivă israeliano-americană împotriva Iranului, generând căderea resturilor de rachete şi interceptoare iraniene în zonă, inclusiv aproape de Biserica Sfântului Mormânt.

Pentru mulţi credincioşi, aceste restricţii golesc celebrarea de sensul ei. O româncă, Christina Toderas, în vârstă de 44 de ani, plânge: „Este foarte dificil pentru noi toţi, pentru că este ziua noastră de sărbătoare… Vrem să ne rugăm, dar totul este închis”. Măsura a determinat-o să se resemneze să urmărească Liturghia la televizor.

Părintele Bernard Poggi, pregătindu-se să oficiaze Liturghia într-o biserică din apropierea locului sfânt, a declarat: „Înţelegem aceste măsuri de securitate. Dar observăm că nu se aplică uniform”. Incidentul din săptămâna precedentă, când cardinalul Pierbattista Pizzaballa a fost împiedicat de poliţia israeliană să intre în Sfântul Mormânt, a provocat reacţii de indignare internaţională, până când premierul Benjamin Netanyahu a ordonat să fie permisă intrarea acestuia.

Coroana de spini a acestor vremuri dificile a adus un sentiment de tristeţe în rândul comunităţilor religioase. De la începutul conflictului, sărbătorile au fost transformate, iar Paştele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie, în condiţii foarte diferite de cele obişnuite.

NOI MAJORĂRI DE PREȚURI DUPĂ PAȘTE

Președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară, Aurel Popescu, a anunțat că se așteaptă majorări semnificative ale prețurilor alimentelor, în contextul creșterii costurilor cu energia, gaze și combustibilii. Conform lui Popescu, prețurile au crescut deja cu aproximativ 10% față de anul anterior, iar perspectivele sunt sumbru. „Creşterea de 10% în 2026 faţă de 2025 a fost normală până acum, dar acum lucrurile sunt total diferite”, a subliniat el.

CRITICA ÎMPOTRIVA AUTORITĂȚILOR

Popescu a subliniat că lipsa unor măsuri eficiente din partea autorităților afectează grav mediul de afaceri. El consideră că statul nu a acționat în conformitate cu evoluțiile internaționale și că încercările de a menține inflația pe loc sunt nerealiste. „Guvernul nu ia măsuri în pas cu tot ce se întâmplă la nivel mondial”, a declarat Popescu, menționând că au avut loc întâlniri cu cei din conducerea politică, dar fără efecte notabile.

IMPACTUL VENITURILOR MINIME

În opinia sa, reducerea accizei la motorină a fost o măsură insuficientă, având un impact limitat și volatil asupra industriei. El a accentuat că o scădere temporară de 30 de bani a prețului nu este o soluție viabilă pe termen lung, citând instabilitatea pieței internaționale ca o problemă majoră.

PROPUNERI PENTRU MENȚINEREA PREȚURILOR

Federația a înaintat autorităților o serie de propuneri, inclusiv extinderea facilităților pentru transportatori și reducerea treptată a accizelor și TVA-ului. Popescu a explicat cum măsurile actuale nu se aplică pentru vehiculele necesare distribuției produselor alimentare, ceea ce complică și mai mult situația din orașe.

PRODUCȚIA ȘI CONSUMUL ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

În ciuda provocărilor, Popescu a asigurat că industria alimentară din România este capabilă să asigure necesarul de produse. „Avem toate resursele, dar trebuie să avem și energie pentru a produce”, a subliniat el. Totuși, efectele creșterii prețurilor sunt deja vizibile în consum, cu o scădere estimată de 3,5-4%, un semn clar că puterea de cumpărare se diminuează.

PERSPECTIVELE PENTRU SĂRBĂTORILE DIN PRIMĂVARĂ

Pe fondul sărbătorilor pascale, Popescu a menționat că producătorii se așteaptă la o cerere mai mică pentru cozonaci, estimând o producție de aproximativ 7 milioane de cozonaci, mai puțin decât în perioada sărbătorilor de iarnă. El a promis menținerea prețurilor stabilite anterior, cu eventuale ajustări doar după sărbători, în funcție de fluctuațiile ulterioare ale costurilor în industrie.

VIITORUL INDUSTRIEI ALIMENTARE DIN ROMÂNIA

Popescu a reafirmat importanța unei politici eficiente din partea autorităților pentru a sprijini industria alimentară, având în vedere că aceasta reprezintă un sector major în economia românească, cu aproximativ 200.000 de angajați și o cifră de afaceri de peste 30 de miliarde de euro. „Dacă dorim să oferim alimente de calitate, trebuie să ne asigurăm de prețuri accesibile și de condiții favorabile pentru producție”, a concluzionat el.