Premierul Fico și „eroismul” gazelor slovace
Într-un spectacol de bravură politică, premierul slovac Robert Fico a declarat că a salvat Slovacia de la o criză energetică, asigurând aprovizionarea cu gaz printr-o vizită strategică la Moscova. Evident, nimic nu spune „independență energetică” mai bine decât o întâlnire cu Vladimir Putin, liderul unei țări aflate sub sancțiuni internaționale. Fico a susținut că a reușit această performanță fără a crește prețurile gazului, dar a omis să ofere detalii concrete. Oare de ce?
Într-un videoclip postat pe Facebook, Fico a acuzat Ucraina că a provocat pierderi Slovaciei prin neprelungirea acordului de tranzit pentru gazul rusesc. Într-un gest de „solidaritate europeană”, premierul a amenințat că va tăia fluxurile de electricitate către Ucraina și va reduce ajutorul pentru refugiați. Nimic nu spune „diplomație” mai bine decât șantajul energetic și abandonarea celor care fug de război.
Prețul real al „victoriei” lui Fico
Slovacia continuă să primească gaze prin Ungaria, care, la rândul său, le primește din Rusia prin Turk Stream. Însă această soluție „genială” a venit cu un cost uriaș: 500 de milioane de euro pierduți ca taxe de tranzit și un miliard de euro plătiți în plus pentru gazele achiziționate din alte surse. Dar cine mai numără banii când e vorba de „patriotism”?
În timp ce Fico își clamează succesul, Kievul justifică oprirea tranzitului de gaze prin dorința de a priva Rusia de venituri pentru finanțarea războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Fico că deschide un „al doilea front energetic” împotriva Ucrainei, la ordinele Moscovei. O acuzație gravă, dar care pare să se potrivească perfect cu acțiunile premierului slovac.
Europa, între Bruxelles și Moscova
Fico urmează să se întâlnească cu oficialii Comisiei Europene pentru a discuta despre criza gazelor. Întrebarea este: ce va spune? Va continua să acuze Ucraina sau va încerca să justifice deciziile sale controversate? Într-un context în care solidaritatea europeană este mai importantă ca niciodată, Slovacia pare să joace un joc periculos, riscând să-și izoleze partenerii.
În timp ce liderii europeni încearcă să găsească soluții comune pentru criza energetică, Fico pare să fi ales calea individualismului și a compromisurilor cu un regim autoritar. Rămâne de văzut dacă această strategie va aduce beneficii pe termen lung sau doar va adânci diviziunile din interiorul Uniunii Europene.
