Politehnica Iași: între datorii uriașe și promisiuni fragile
Într-un peisaj fotbalistic românesc deja sufocat de datorii și scandaluri, Politehnica Iași reușește să iasă în evidență printr-o situație financiară de-a dreptul catastrofală. Cu datorii de trei milioane de euro și restanțe care se adună ca norii de furtună, clubul pare să navigheze pe o mare agitată, fără busolă și cu o corabie care ia apă din toate părțile.
Primăria, salvatorul cu mâinile legate
Deși Primăria Iași a fost principalul sprijin al clubului, finanțarea a scăzut dramatic în ultimii ani. De la un milion de euro în 2024, la jumătate din această sumă în 2025, justificarea oficială fiind „probleme legislative”. Oare legislația e de vină sau pur și simplu interesul pentru sportul local a devenit o relicvă a trecutului?
Șfaițer, între salvator și pompier de serviciu
Cornel Șfaițer, președintele Consiliului Director, pare să fie singurul care mai încearcă să țină clubul pe linia de plutire. Cu sute de mii de euro injectate din propriul buzunar, acesta refuză să vorbească despre sacrificiile financiare făcute, dar realitatea este că fără aceste infuzii de capital, Politehnica ar fi fost deja istorie. Însă cât de mult poate un singur om să susțină un club care pare să se prăbușească sub greutatea propriei incompetențe administrative?
Retrogradarea, o „soluție” mai puțin rușinoasă decât falimentul
Într-o declarație care ar trebui să dea fiori suporterilor, Șfaițer a menționat că Mircea Lucescu i-a oferit un sfat: „Retrogradarea nu e o rușine, falimentul – da.” Cu alte cuvinte, clubul ar putea să accepte o coborâre în ligile inferioare, doar pentru a evita colapsul total. Dar ce fel de mesaj transmite asta fanilor și jucătorilor? Că mediocritatea este acceptabilă, atâta timp cât nu închidem porțile definitiv?
Politica de transferuri: ieftin și fără pretenții
Într-o încercare disperată de a reduce cheltuielile, clubul a renunțat la jucătorii cu salarii mari și a optat pentru achiziții „ieftine, cu dorință de afirmare”. Practic, Politehnica Iași devine un teren de antrenament pentru jucători necunoscuți, în timp ce suporterii sunt lăsați să viseze la vremuri mai bune. Dar cum să construiești performanță cu un lot modest și fără resurse financiare?
Un viitor sumbru, dar cu promisiuni deșarte
Șfaițer promite că va face tot posibilul pentru a evita retrogradarea și falimentul. Dar aceste promisiuni sună mai mult a încercări de a calma spiritele decât a soluții reale. Cu un buget insuficient, datorii istorice și o administrație care pare să funcționeze pe avarie, viitorul Politehnicii Iași este, în cel mai bun caz, incert.
Concluzie amară pentru fotbalul ieșean
Politehnica Iași este un exemplu viu al modului în care lipsa de viziune și managementul defectuos pot distruge un club cu tradiție. În timp ce alte echipe din România se luptă pentru performanță, Iașiul pare să se mulțumească cu supraviețuirea. Dar cât timp mai pot suporterii să accepte această stare de fapt?
