Zeci de militari congolezi, condamnați la moarte pentru abandonarea posturilor
Tribunalul Militar al Garnizoanei Goma a pronunțat pedeapsa cu moartea pentru 66 de soldați din Republica Democratică Congo, acuzați de lașitate, revoltă și nerespectarea ordinelor. Decizia vine în contextul în care armata congoleză se confruntă cu lupte intense împotriva grupurilor rebele din estul țării.
În total, cel puțin 71 de membri ai Forțelor Armate ale Republicii Democratice Congo (FARDC) au fost arestați în urma unor incidente separate, legate de confruntările armatei cu rebelii din apropierea granițelor cu Uganda, Rwanda și Burundi. Aceștia au fost acuzați că și-au abandonat posturile sau că au fugit în timpul luptelor.
Procurorii au cerut pedeapsa capitală pentru 70 dintre inculpați și o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un ofițer de informații. Instanța a decis achitarea a patru dintre acuzați.
Disciplina, invocată drept motiv pentru sentințe
Maiorul Dieudonné Kasereka, șeful departamentului de comunicare al FARDC în regiunea vizată, a declarat că aceste acuzații au fost necesare pentru a consolida disciplina în provinciile Kivu de Nord și Kivu de Sud, zone grav afectate de conflicte.
Contextul conflictului din estul Congoului
Luptele din regiune implică mai multe grupări rebele, între care Frontul pentru Refondarea Națiunii (FRN), o structură care reunește mai multe facțiuni, inclusiv Mișcarea 23 Martie (M23) și Alianța Fluviului Congo (AFC). Originile acestei grupări sunt legate de genocidul din Rwanda din 1994 și de conflictul etnic care a urmat, ea apărând din rândul milițiilor tutsi congoleze.
Gruparea este condusă de fostul președinte al Republicii Democratice Congo, Joseph Kabila, care, după venirea la putere a actualului președinte Felix Tshisekedi în 2019, s-a trezit tot mai izolat politic și a ales un exil autoimpus într-o zonă aflată sub controlul a ceea ce era atunci M23.
O altă componentă care complică conflictul este implicarea grupării rebele FDLR, o miliție formată din hutu rwandezi, activă în regiunea Kivu de Sud. Deși președintele Rwandei, Paul Kagame, a negat orice implicare în conflict, atât Republica Democratică Congo, cât și numeroși actori din comunitatea internațională au susținut că dovezile implicării rwandeze sunt clare. Rwanda a fost parte a unui acord de pace din 2025, mediat de Statele Unite, considerat de mulți ca servind în principal interese economice americane, fără a contribui semnificativ la soluționarea conflictului de lungă durată.
La începutul acestui an, Organizația Națiunilor Unite a condamnat FRN și soldații rwandezi pentru „omucideri, tortură și alte rele tratamente, pedepse corporale, recrutări ilegale forțate, muncă abuzivă și utilizarea copiilor-soldați”.
