Germania, între dependența de armamentul american și dorința de autonomie europeană
Ministerul Apărării din Germania a avertizat, în cadrul unor discuții interne, că o reducere prea rapidă a dependenței de armamentul american ar putea tensiona relațiile cu Washingtonul. Evaluarea, realizată pe baza unor documente consultate de presă, scoate la iveală dilema majoră cu care se confruntă Berlinul: Germania cumpără din SUA peste o treime din principalele sale importuri de armament, însă încrederea în disponibilitatea Washingtonului de a-și respecta angajamentele față de aliați este tot mai scăzută în unele cercuri din sistemul german de apărare.
Documentul avertizează că o îndepărtare de SUA ar putea afecta parteneriatul, lăsând industria germană în afara unor proiecte de producție a armamentului american. Notele au fost pregătite înaintea reuniunii de miercuri a Comisiei pentru apărare din Parlamentul Germaniei, în cadrul căreia a fost discutată cooperarea dintre Germania și SUA în domeniul apărării, potrivit unor oficiali parlamentari.
„Germania nu își poate permite schimbări bruște de direcție”
În document, ministerul atrage atenția că „dorința Germaniei, exprimată public, de a obține autonomie în proiectele de înarmare este privită, prin urmare, cu reticență de către Statele Unite. Germania nu își poate permite schimbări bruște de direcție fără a pune în pericol parteneriatul”. În acest moment, temerile s-au aliniat cu numeroasele semne de întrebare privind disponibilitatea și capacitatea Washingtonului de a livra armament aliaților europeni.
Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), SUA au asigurat 37% din principalele importuri de armament ale Germaniei în perioada 2021-2025. Printre echipamentele cumpărate se numără avioanele de luptă F-35, elicopterele de transport CH-47 Chinook și sistemele de apărare antiaeriană Patriot.
Livrările de armament, afectate de conflictele actuale
Conflictele care există acum au afectat livrările de armament american către statele europene, iar lipsa rachetelor Patriot a îngreunat sprijinul oferit Ucrainei în fața atacurilor rusești. Nici sprijinul Washingtonului pentru Kiev nu este sigur, deși statele europene plătesc pentru livrările de armament american printr-un mecanism de achiziții coordonat de NATO. În octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Pentagonul că întârzie livrarea unor rachete care fuseseră deja plătite de aliați, iar secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a respins acuzațiile, negând că Washingtonul ar bloca ajutorul militar.
Aceste situații au făcut și mai urgentă o dezbatere mai veche în Europa despre reducerea dependenței de armamentul american. Comisia Europeană vrea ca, până în 2030, statele membre să cheltuiească cel puțin jumătate din bugetele pentru achiziții în domeniul apărării pe echipamente produse în Europa, față de o proporție de aproximativ 15% în prezent. Continentul continuă însă să depindă în mare măsură de furnizorii americani, mai ales pentru sistemele de armament avansate. La nivelul statelor europene membre NATO, producătorii americani au reprezentat 58% din totalul importurilor de armament major în perioada 2021-2025, potrivit SIPRI.
Washingtonul își protejează interesele economice
Statele Unite nu sunt de acord cu planurile Uniunii Europene prin care producătorii europeni ar primi prioritate la contractele de armament. În februarie, administrația președintelui Trump a amenințat cu măsuri de răspuns dacă regulile europene ar limita accesul companiilor americane pe această piață. Documentele arată că SUA vor ca statele europene să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, dar urmăresc totodată „protejarea intereselor sale economice”, astfel încât companiile americane să poată participa la contractele europene de armament.
Ministerul german precizează că dezvoltarea unor noi parteneriate strategice în domeniul apărării, inclusiv cu Canada, „nu se poate realiza, așadar, decât în paralel” cu actuala cooperare cu Washingtonul.
