Netanyahu ar fi cerut lui Trump să reia atacurile asupra Iranului imediat după alegerile americane
Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-ar fi cerut președintelui american Donald Trump, în cadrul unei convorbiri telefonice din 31 octombrie, să reia operațiunile militare împotriva Iranului imediat după scrutinul de la jumătatea mandatului din Statele Unite, programat pe 3 noiembrie. Informația a fost publicată de Financial Times, care citează persoane familiarizate cu discuțiile.
Potrivit acestor surse, Netanyahu consideră că o soluție militară este preferabilă unui acord diplomatic care ar permite Teheranului să își păstreze o parte din capacitățile nucleare. Trump ar prefera însă, deocamdată, să ofere negocierilor o ultimă șansă.
„Statele Unite oferă diplomației o ultimă șansă să reușească, iar guvernul Netanyahu nu își dorește cu adevărat un acord. Vrea o soluție militară la problema iraniană”, a declarat o persoană familiarizată cu situația.
O convorbire tensionată și un dosar nuclear nerezolvat
Un oficial american a confirmat că Netanyahu susține reluarea ostilităților, dar că Trump nu este încă pregătit să ia această decizie. Discuția a fost relatată inițial de Axios, care a citat surse americane și israeliene; o sursă israeliană a descris convorbirea drept „dură”, iar un oficial american a caracterizat-o ca fiind „directă”. Duminică, Trump a confirmat discuția și a calificat-o drept foarte bună, fără a oferi detalii despre eventuale operațiuni militare, după ce declarase anterior că negocierile cu Iranul decurg bine.
În paralel, Qatarul conduce o nouă rundă de negocieri indirecte între Washington și Teheran. Potrivit Reuters, negociatorii iranieni au părăsit duminică Doha, însă plecarea lor nu a fost provocată de un blocaj, iar un proiect de acord continuă să circule între părți. Discuțiile se bazează pe un plan iranian prezentat în septembrie, care prevede măsuri reciproce și reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Teheranul ar putea permite din nou libera circulație a navelor dacă Washingtonul acceptă ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, reluarea exporturilor de petrol și accesul la o parte dintre activele înghețate în străinătate. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a transmis că redeschiderea strâmtorii ar putea avea loc în două zile de la îndeplinirea condițiilor, mai repede decât termenul de șapte zile prevăzut inițial.
Principalul obstacol rămâne soarta celor aproximativ 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran. Washingtonul insistă ca Teheranul să accepte un calendar pentru inspecțiile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică la principalele instalații nucleare și cere transferarea stocului în afara Iranului, condiție respinsă public de oficialii iranieni. Diferențele privesc atât conținutul unui eventual acord, cât și ordinea îndeplinirii obligațiilor.
Golful se pregătește pentru o nouă etapă a conflictului
Statele Unite și Israelul au declanșat o amplă ofensivă împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar conflictul a provocat perturbări majore ale transportului maritim și ale piețelor energetice internaționale. Oficiali din statele Golfului avertizează că o nouă etapă a războiului ar putea fi mai distructivă decât precedentele confruntări, în timp ce Iranul a amenințat cu represalii severe și a avertizat că un viitor conflict ar putea dura mai mult. Emiratele Arabe Unite și alți actori regionali insistă asupra unei soluții diplomatice.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, prin care tranzitează în condiții normale aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial. Perspectiva redeschiderii acesteia a determinat scăderea cotațiilor petroliere luni, Brent fiind tranzacționat în jurul valorii de 108,5 dolari pe baril. O nouă ofensivă militară ar putea inversa această tendință, amplificând presiunile asupra prețurilor petrolului și gazelor, inclusiv în Europa.
