Numărul rușilor cu ședere legală în UE a crescut cu 13,6% de la începutul războiului din Ucraina
Numărul cetățenilor ruși care locuiesc legal în statele Uniunii Europene a continuat să crească de la începutul invaziei Ucrainei, ajungând la aproape 877.000 la sfârșitul anului 2025. Față de anul 2021, înaintea invaziei pe scară largă, când erau înregistrați 771.800 de cetățeni ruși cu permise de ședere valabile, creșterea este de aproximativ 105.000 de persoane, respectiv 13,6%, în ciuda restricțiilor introduse în ultimii ani de mai multe guverne europene.
Germania, Spania și Estonia găzduiesc cele mai mari comunități
Germania ocupă primul loc în Uniunea Europeană, cu aproximativ 218.000 de cetățeni ruși care dețin permise de ședere. Este urmată de Spania, cu 116.800, și Estonia, cu 78.400. Sudul Europei a înregistrat unele dintre cele mai importante creșteri după începutul războiului: în Spania, numărul permiselor de ședere deținute de cetățeni ruși a crescut cu aproximativ 44.400, iar în Franța cu 13.700. Cipru și Portugalia au înregistrat creșteri de aproximativ 2,5 ori, respectiv 3,5 ori, ale populației ruse stabilite pe teritoriul lor. În schimb, Letonia, Estonia și Cehia au înregistrat scăderi, pe fondul politicilor de imigrație mai restrictive și al preocupărilor legate de securitate.
Teama de o nouă mobilizare alimentează valurile de plecări
Cercetătorii care monitorizează emigrația din Rusia au identificat cel puțin patru valuri importante de plecări după februarie 2022. Cel mai recent a început în primăvara acestui an, alimentat de informațiile și temerile privind o posibilă nouă mobilizare pentru războiul din Ucraina. Anastasia Burakova, avocată și fondatoare a proiectului Kovcheg, care oferă asistență juridică rușilor din străinătate, consideră că incertitudinea a devenit un motiv esențial al emigrării. „Oamenii înțeleg acum că nu au niciun viitor în Rusia. Nu există o imagine a viitorului, nu există certitudini despre ce se va întâmpla peste șase luni sau un an”, a declarat aceasta. Riscul recrutării militare este resimțit în special de tinerii aflați la vârsta încorporării. Unul dintre aceștia este Ivan, un rus de 19 ani care a plecat în Armenia în această primăvară pentru a evita recrutarea. Fost manager al unui magazin de telefoane mobile, tânărul lucrează acum în construcții, la Erevan. „Atunci eram manager și mă simțeam captiv. Acum nu am nimic și mă simt liber”, a povestit el într-un videoclip publicat pe YouTube.
Serbia, Georgia și Armenia au atras zeci de mii de ruși
Migrația nu s-a limitat strict la Uniunea Europeană. În Serbia, comunitatea cetățenilor ruși a crescut de la aproximativ 5.000 înaintea invaziei la 61.900 la sfârșitul anului 2025. Kazahstanul găzduia, în primăvara lui 2026, peste 107.000 de migranți ruși, Georgia aproximativ 70.000, iar Armenia 43.500. Turcia a atras numeroși ruși imediat după începutul războiului, însă ulterior a înăsprit condițiile de ședere. În iunie 2026, numărul permiselor valabile pentru cetățenii ruși coborâse la 75.900, aproximativ jumătate față de nivelul maxim din 2023.
Profilul emigranților și impactul economic asupra țărilor gazdă
Cercetările sociologice arată că mulți dintre emigranți sunt cupluri tinere, adesea fără copii, în care ambii parteneri au sub 36 de ani. O proporție importantă lucrează în IT, inginerie, cercetare, jurnalism sau organizații pentru drepturile omului. Aproximativ 20% nu au studii universitare, iar 18% studiază sau intenționează să urmeze cursuri în străinătate. Sosirea acestora a avut efecte economice semnificative în unele țări. Potrivit unei analize a centrului de cercetare CASE, afluxul de persoane și capital rusesc a contribuit la creșterea economică puternică înregistrată de Armenia și Georgia între 2022 și 2024. În Serbia, venitul mediu lunar al gospodăriilor de emigranți ruși a fost estimat la aproximativ 3.500 de euro, comparativ cu 900 de euro pentru gospodăriile locale. În Georgia, diferența era de aproximativ 3.300 de euro față de 650 de euro. Mulți dintre noii veniți au continuat să lucreze de la distanță pentru clienți internaționali sau și-au deschis propriile afaceri.
Estimările privind revenirile în Rusia diferă considerabil
Proiectul sociologic independent OutRush estima că cel mult 8% dintre emigranți se întorseseră până în vara anului 2024, în timp ce alte 5% intenționau să revină. Un institut de cercetare afiliat statului rus a estimat o rată de întoarcere de aproximativ 10% pentru persoanele plecate în 2022 și 2023. Alte analize indică procente mai mari, în funcție de categoria profesională și perioada emigrării. Principalele motive pentru întoarcere includ dificultățile de angajare, problemele legate de dreptul de ședere și închiderea afacerilor relocate. Programul oficial al Rusiei pentru repatriere a înregistrat în 2025 un minim istoric, de numai 26.700 de persoane, potrivit datelor autorităților ruse, care nu au putut fi verificate independent.
