Luca Niculescu, descris de TASS ca tehnocrat prooccidental, cu un mandat fragil
Agenția rusă de stat TASS a publicat un material amplu despre noul premier al României, Luca Niculescu, și despre criza guvernamentală care a durat aproximativ cinci luni. Jurnaliștii ruși îl descriu pe șeful Executivului drept un tehnocrat prooccidental, dar exprimă îndoieli privind șansele de succes ale Cabinetului, din cauza neînțelegerilor dintre partide și a compromisului dificil care a făcut posibilă învestitura.
„Observatorii politici locali se îndoiesc că guvernul Niculescu va avea succes, întrucât în România persistă disensiunile între partide, iar fragilul compromis prin care s-a obținut susținerea acestui cabinet a fost încheiat cu mari eforturi”, notează TASS.
Învestitura și finalul crizei politice
Potrivit materialului, pe 20 octombrie 2026 Parlamentul l-a aprobat pe Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, în funcția de prim-ministru, cu 280 de voturi ale deputaților și senatorilor, în condițiile în care erau necesare 233. Votul ar trebui să pună capăt crizei politice care dura din aprilie 2026. Niculescu, fără apartenență politică, a devenit al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după ce încercările anterioare de a forma un cabinet au eșuat din cauza refuzului principalelor forțe politice de a colabora.
Cum a evoluat criza guvernamentală
TASS relatează că în aprilie 2026 s-a destrămat coaliția formată după alegerile din 2024, din care făceau parte PNL, PSD, USR, UDMR și deputați independenți. Pe 20 aprilie, PSD a anunțat că nu îl mai susține pe premierul Ilie Bolojan, numit în iunie 2025, și s-a retras din coaliție, nemulțumit de măsurile de austeritate și de lipsa unui dialog real între parteneri.
Liderul AUR, George Simion, s-a pronunțat imediat pentru alegeri anticipate, dar președintele Nicușor Dan s-a opus. Pe 23 aprilie, șase miniștri și vicepremierul din partea PSD au demisionat, iar Cabinetul Bolojan a devenit interimar, cu atribuții limitate. Pe 5 mai 2026, guvernului i-a fost refuzată încrederea, cu 281 de voturi pentru demisie. A doua zi, PNL a anunțat că trece în opoziție, iar nici USR nu a mai colaborat cu PSD.
Ulterior, Parlamentul a respins candidaturile lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Sigfrid Mureșan. Pe 5 octombrie, președintele l-a propus pe Luca Niculescu, care fusese respins în septembrie de PSD și UDMR.
Sprijinul politic și programul de guvernare
Liderii PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, și-au exprimat sprijinul pentru Niculescu, ale cărui priorități corespund cerințelor lor: bugetul de stat până la 1 decembrie 2026 cu respectarea indicatorilor de deficit, menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, indexarea pensiilor și demararea reformei teritorial-administrative. PSD a primit 11 din cele 17 posturi ministeriale. PNL a anunțat că va vota pentru Cabinet, fără a intra însă în guvern alături de PSD. George Simion l-a numit pe Niculescu „marionetă”.
Programul prezentat pe 15 octombrie include relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor privind noua lege a salarizării, modernizarea infrastructurii militare conform standardelor NATO, adoptarea strategiei de securitate internă pentru 2027-2031, combaterea traficului de droguri și a criminalității informatice, precum și reforme în sănătate.
Presiunile economice menționate de agenția rusă
TASS notează că la începutul anului 2027 agențiile de rating vor reevalua România, iar țara riscă să piardă statutul de economie cu potențial ridicat de investiții. Din cauza reformelor nefinalizate, România a pierdut deja peste 500 de milioane de euro din fonduri europene. Deficitul bugetar din 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar ținta pentru 2026 este de 7,6%, în condițiile în care limita permisă de UE este de 3%.
