Guvernul Luca Niculescu a primit votul de încredere al Parlamentului
Guvernul condus de Luca Niculescu a obținut marți, 20 octombrie, votul de încredere al Parlamentului, punând capăt unei crize politice care a durat aproape șase luni. Noul Cabinet a fost învestit cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă, iar pragul minim necesar era de 233 de voturi favorabile.
Votul s-a desfășurat secret, cu bile, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, după încheierea dezbaterilor. Formațiunea este alcătuită din miniștri PSD și independenți, iar susținerea parlamentară a venit din partea PNL și UDMR.
Sfârșitul celei mai lungi crize guvernamentale de după 1989
Votul marchează finalul celei mai lungi crize guvernamentale din România de după Revoluția din 1989. Au trecut 169 de zile de la demiterea Guvernului Ilie Bolojan, prin moțiune de cenzură, la 5 mai 2026, perioadă în care țara a fost condusă de un executiv interimar, cu atribuții limitate.
Luca Niculescu, fost ambasador al României în Franța și coordonator național al procesului de aderare la OCDE, devine noul prim-ministru. Este al patrulea politician desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze un guvern de la declanșarea crizei politice.
Structura noului Cabinet
Noul Guvern are o structură politică neobișnuită: PSD deține majoritatea portofoliilor ministeriale, în timp ce premierul și o parte dintre miniștrii responsabili de domenii strategice sunt independenți. Printre membrii Cabinetului se numără Marian Neacșu, vicepremier și ministru de Interne, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, Ștefan Radu Oprea, ministrul Apărării, Radu Marinescu, ministrul Justiției, și Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Deși au refuzat să participe direct la guvernare, PNL și UDMR au semnat acorduri de susținere cu premierul desemnat, contribuind la formarea majorității parlamentare necesare. USR, AUR și SOS România au anunțat înaintea ședinței că nu susțin noul Executiv.
Dezbaterile din Parlament
Senatorul Ilie Bolojan a anunțat în plen că PNL va acorda un „vot de necesitate” Guvernului Niculescu, criticând totodată PSD și AUR pentru că au provocat căderea fostului Executiv fără să aibă pregătită o alternativă viabilă. „Au trecut peste cinci luni de când PSD și AUR au demis iresponsabil un guvern care lupta din greu să redreseze România”, a declarat Bolojan.
Liderul AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea sa nu va acorda niciun vot noului Cabinet, afirmând că acesta „nu va face decât să continue sărăcirea populației”. Simion a cerut parlamentarilor să nu susțină noul Executiv și a adresat un apel și către aleșii PNL.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, și-a început discursul cu un atac la adresa fostului premier: „Vă dau o primă veste bună. Guvernul Bolojan pleacă”. El a susținut că disputele dintre PNL și USR au avut loc în timp ce România se confrunta cu probleme grave în sistemul sanitar.
Reprezentantul USR, Radu Miruță, a criticat componența politică a Executivului, afirmând că „problema acestui guvern nu este numele premierului, ci pesedizarea instituțiilor statului”. UDMR a anunțat că va trece în opoziție, dar va oferi sprijin punctual Guvernului, în baza unui acord politic, avertizând asupra crizei economice și a polarizării societății.
Angajamentele premierului desemnat
În discursul susținut în plen, Luca Niculescu a avertizat că România traversează nu doar o criză bugetară, ci și „o criză a modelului său de dezvoltare”. El a promis indexarea pensiilor din 2027, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, reducerea cheltuielilor statului și investiții în energie, industrie și apărare.
„Putem pune capăt astăzi unei perioade de mai bine de cinci luni de interimat și blocaj politic”, a declarat Niculescu. Premierul desemnat a atras atenția și asupra costurilor datoriei publice, afirmând că aproape un leu din zece încasat de stat este direcționat către plata dobânzilor.
Provocările noului Executiv
După votul Parlamentului, noul Guvern trebuie să depună jurământul în fața președintelui Nicușor Dan, moment din care își va putea exercita atribuțiile depline. Executivul preia conducerea țării într-un moment economic dificil, marcat de un deficit bugetar ridicat, costuri importante de împrumut și presiuni pentru reducerea cheltuielilor publice.
Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 cuprinde angajamente privind indexarea pensiilor, reformarea administrației, modificări fiscale și continuarea marilor proiecte de infrastructură. Principala provocare va fi identificarea surselor de finanțare pentru aceste promisiuni, în condițiile în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar și să își mențină credibilitatea în fața investitorilor.
