Lideri indigeni din Amazon cer măsuri împotriva rețelelor criminale, în fața ONU
Peste o duzină de reprezentanți ai comunităților indigene din Peru, Brazilia, Columbia și Ecuador participă, în perioada 19-23 octombrie, la o conferință a Organizației Națiunilor Unite desfășurată la Viena, unde vor aduce în discuție extinderea rețelelor criminale în regiunea amazoniană. Mineritul ilegal, traficul de droguri și exploatările forestiere clandestine amenință atât comunitățile locale, cât și ecosistemele, transmite Mediafax.
Reprezentanții indigeni solicită guvernelor să acționeze inclusiv împotriva rețelelor financiare care susțin infracțiunile de mediu și cer un rol mai important în protejarea teritoriilor ancestrale. Galois Flores, reprezentant al Guvernului Teritorial Autonom al Națiunii Wampis din Peru, avertizează că presiunile asupra comunităților sunt în creștere. „Defrișările și poluarea din Amazon nu mai sunt doar probleme de mediu, ci o criză de criminalitate organizată transnațională și de securitate”, a declarat el.
Mercurul din mineritul ilegal contaminează râurile
Una dintre problemele majore o reprezintă mineritul ilegal al aurului. Mercurul folosit în această activitate contaminează râurile din care comunitățile își obțin apa și peștele, în timp ce organizațiile criminale dispun de arme și bani și au capacitatea de a intimida localnicii. Comunitatea Wampis a înființat două puncte de monitorizare, fiecare cu câte 14 membri ai gărzilor indigene, pentru a combate mineritul ilegal, însă cei care se opun grupărilor criminale se confruntă cu amenințări și violențe.
Șase lideri Kakataibo uciși din 2020
Situația este gravă și în Amazonul peruan central. Potrivit liderilor indigeni, traficanții de droguri au înființat plantații ilegale de coca și laboratoare de procesare chiar în pădurile ancestrale ale populației Kakataibo. Marcelo Odicio, președintele Federației Comunităților Native Kakataibo, afirmă că șase lideri ai comunității au fost uciși din 2020, iar reprezentanții localnicilor primesc în mod constant amenințări.
Pericolul trece și dincolo de granițe. În Brazilia, liderul Ashaninka Francisco Piyako Apiwtxa a vorbit despre amenințările reprezentate de exploatările forestiere ilegale, traficul de droguri și drumurile folosite pentru transportarea mărfurilor ilicite. Potrivit acestuia, în luna iulie cel puțin cinci bărbați mascați și puternic înarmați au intrat într-o comunitate Ashaninka, au amenințat familiile și i-au căutat pe liderii indigeni. „Teritoriile noastre, casele noastre, apele noastre, viitorul copiilor noștri sunt în joc”, a avertizat Piyako.
Grupările armate din Columbia se orientează spre mineritul ilegal
În Columbia, grupările armate care obțineau în trecut venituri în principal din traficul de droguri se orientează tot mai mult spre mineritul ilegal, potrivit liderului indigen Ingry Mojanajinsoy. Efectele se propagă dincolo de zonele în care au loc exploatările: poluarea este transportată în aval și ajunge în râurile și peștii de care comunitățile depind pentru hrană.
Amploarea violenței este reflectată și de datele organizației Global Witness. Cel puțin 105 apărători ai pământului și mediului au fost uciși în America Latină în 2025, reprezentând 85% dintre cele 124 de cazuri documentate la nivel mondial. Columbia a înregistrat 39 de victime, iar Brazilia 26.
Presiuni pentru un nou protocol internațional
Conferința de la Viena reunește statele care cooperează în cadrul tratatului ONU împotriva criminalității organizate transnaționale. Participanții ar urma să analizeze posibilitatea lansării negocierilor pentru un nou protocol destinat infracțiunilor împotriva mediului, printre care mineritul ilegal, exploatarea forestieră clandestină și traficul cu animale sălbatice.
Reprezentanții indigeni solicită consolidarea drepturilor asupra terenurilor, sprijinirea sistemelor locale de protecție și participarea efectivă a comunităților la eventualele negocieri internaționale. Flores cere ca infracțiunile împotriva mediului să fie tratate cu aceeași seriozitate ca traficul de droguri și de arme, inclusiv prin urmărirea fluxurilor financiare ilegale și perturbarea piețelor pe care ajunge aurul extras clandestin. „Nu vrem să lăsăm generațiilor viitoare râuri otrăvite cu mercur, păduri distruse și comunități controlate de violența criminală”, a avertizat liderul Wampis.
