Lagarde: Șocul energetic este prea mare pentru a fi ignorat de politica monetară
Șocul energetic provocat de războiul cu Iranul este prea mare pentru a fi ignorat de politica monetară, dar o reacție măsurată rămâne cea corectă pentru a ține inflația sub control, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.
Declarația a fost făcută la Bangkok, la reuniunea Comitetului Monetar și Financiar Internațional al Fondului Monetar Internațional. Capitala Thailandei găzduiește în această săptămână reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, pentru prima dată din 1991.
Perspective de inflație mai ridicată pe termen scurt
„Perspectivele indică o inflație mai ridicată în viitor, mai ales pe termen scurt, având în vedere evoluțiile recente de pe piețele energiei”, a explicat Lagarde.
Ea a precizat însă că, în acest moment, BCE nu vede dovezi că scumpirea energiei s-ar transmite semnificativ asupra altor prețuri și asupra salariilor, dincolo de ceea ce era deja inclus în prognoze.
Cele trei criterii pe care se bazează deciziile BCE
Șefa BCE a explicat că deciziile băncii se bazează pe trei criterii: evaluarea perspectivelor inflației și a riscurilor, evoluția inflației de bază și forța cu care politica monetară se transmite în economie.
Deși creșterea economică s-a dovedit rezistentă, condițiile de finanțare s-au înăsprit. Dobânzile pe termen lung au crescut semnificativ față de ultima reuniune a BCE, ceea ce, potrivit Lagarde, va încetini economia și va reduce transmiterea prețurilor mai mult decât se prevedea în septembrie.
BCE a majorat dobânzile de două ori anul acesta, în iunie și în septembrie, primele creșteri din 2023 încoace. Dobânda la facilitatea de depozit a ajuns la 2,50%.
Inflația din zona euro, împinsă de energie
Inflația anuală din zona euro a urcat în septembrie la 3,8%, de la 3,2% în august, împinsă de energie, care s-a scumpit cu 18,8% într-un an. În Italia, inflația a ajuns la 4,1%.
Italia cere disciplină fiscală și diversificare energetică
La aceeași reuniune, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a cerut ca politica fiscală să refacă marjele de manevră și să protejeze sustenabilitatea datoriilor, prin reguli credibile pe termen mediu, precum cadrul fiscal al UE. Totodată, investițiile care susțin creșterea și cheltuielile sociale esențiale trebuie protejate.
Potrivit lui Giorgetti, reziliența economică cere, pe termen mediu, diversificarea surselor de energie și a lanțurilor de aprovizionare. Ministrul a mai arătat că inovația tehnologică, inclusiv inteligența artificială, oferă oportunități importante pentru creșterea productivității, dar și riscuri care trebuie gestionate cu atenție.
Următoarele termene pentru BCE și Eurostat
Următoarea decizie de politică monetară a BCE este programată pe 29 octombrie. Eurostat va publica pe 4 noiembrie estimarea rapidă a inflației din zona euro pentru luna octombrie.
