Un minister nou pentru comunicații și inteligență artificială în viitorul guvern
Viitorul guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să includă, pentru prima dată în România, un minister cu denumirea „Ministerul pentru Comunicații și Inteligență Artificială”. Informația apare în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv.
Potrivit discuțiilor din cadrul negocierilor, portofoliul ar urma să fie încredințat unui tehnocrat, cel mai probabil o persoană agreată de președintele Nicușor Dan. Cabinetul, construit în jurul PSD, ar urma să aibă 17 ministere, iar noua structură pentru comunicații și inteligență artificială este prezentată drept una dintre principalele noutăți.
Calendarul pentru învestirea Executivului este unul accelerat. Vineri ar urma să aibă loc votul de învestitură și depunerea jurământului. În formula discutată, nicio femeie nu apare printre miniștrii vehiculați pentru Cabinetul Niculescu.
O premieră în denumirea unui minister
Crearea unui Minister pentru Comunicații și Inteligență Artificială ar reprezenta o premieră prin includerea explicită a inteligenței artificiale în titulatura unei instituții guvernamentale din România. De-a lungul ultimelor decenii, statul român a avut mai multe structuri dedicate comunicațiilor, tehnologiei informației și digitalizării, dar inteligența artificială nu a beneficiat până acum de un portofoliu ministerial distinct.
Printre instituțiile care au funcționat de-a lungul timpului s-au numărat Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și, mai recent, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Acesta din urmă a fost desființat prin reorganizarea administrației centrale decisă la sfârșitul anului 2024. Responsabilitățile privind digitalizarea au fost transferate Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, iar cele din domeniul cercetării au fost preluate de Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Atribuții încă neclare, dar direcții posibile
Deocamdată, atribuțiile exacte ale noului minister nu sunt clar definite. O asemenea instituție ar putea prelua responsabilități privind politica națională în domeniul comunicațiilor, coordonarea proiectelor de digitalizare a administrației și dezvoltarea unei strategii pentru utilizarea inteligenței artificiale în sectorul public.
O altă direcție posibilă vizează sprijinirea dezvoltării industriei românești de inteligență artificială și coordonarea politicilor naționale cu reglementările europene. Rămâne de stabilit ce instituții și structuri ar urma să treacă în subordinea noului minister, inclusiv dacă Autoritatea pentru Digitalizarea României ar intra în coordonarea acestuia. O problemă importantă va fi și delimitarea atribuțiilor față de instituțiile care au deja responsabilități în domeniul securității cibernetice și al reglementării comunicațiilor electronice.
Context european și implicații pentru administrația publică
Discuțiile despre noul portofoliu au loc în momentul în care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să pună în aplicare regulile europene privind inteligența artificială. Regulamentul european cunoscut drept AI Act stabilește obligații diferențiate în funcție de riscurile sistemelor de inteligență artificială, inclusiv reguli stricte pentru anumite utilizări cu impact asupra drepturilor fundamentale, siguranței și accesului la servicii esențiale.
România trebuie să asigure aplicarea acestui cadru, inclusiv prin desemnarea autorităților competente și organizarea mecanismelor de supraveghere. În paralel, inteligența artificială câștigă tot mai mult teren în administrația publică, educație, sănătate, economie și securitatea digitală, iar viitorul Guvern va trebui să stabilească modul în care statul utilizează aceste tehnologii și controlează riscurile asociate.
