Eurodeputații solicită protejarea Curții Penale Internaționale de sancțiunile americane
Un grup de 58 de eurodeputați au adresat marți Comisiei Europene o solicitare oficială pentru protejarea Curții Penale Internaționale (CPI) împotriva sancțiunilor impuse de Statele Unite, care ar putea afecta grav activitatea instanței cu sediul în Olanda.
Parlamentarii, provenind din mai multe grupuri politice, cer activarea „Statutului de blocare” al Uniunii Europene, un mecanism care ar împiedica firmele europene să aplice măsurile restrictive americane. Solicitarea a fost transmisă printr-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consultată de Euronews.
În document, eurodeputații descriu situația drept „un atac al unei puteri străine asupra unei entități de pe teritoriul UE” și avertizează că efectele sancțiunilor ar putea fi „devastatoare”.
Contextul sancțiunilor americane
Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat vinerea trecută sancțiuni împotriva CPI, ca reacție la criticile aduse instanței în legătură cu mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și cu ancheta privind acțiunile trupelor americane în Afganistan.
După o perioadă inițială de grație de șase luni, sancțiunile ar putea îngreuna semnificativ funcționarea instanței. Băncile și companiile americane nu ar mai putea colabora cu CPI, deși sunt prevăzute excepții pentru anumite servicii de telecomunicații, software și plăți. Restricțiile ar putea crea dificultăți și în plata facturilor și efectuarea tranzacțiilor financiare.
De asemenea, băncile europene, companiile de asigurări și alte firme intermediare care au interese comerciale în Statele Unite ar putea fi afectate indirect.
Mecanismul „Statutului de blocare”
Eurodeputații solicită UE să utilizeze „toate instrumentele de care dispunem” pentru a proteja Curtea Penală Internațională. „Statutul de blocare” este un mecanism care protejează companiile și persoanele fizice europene de efectele sancțiunilor străine aplicate în afara jurisdicției statului care le-a impus.
Comisia Europeană poate include anumite legi străine pe lista celor vizate de acest mecanism, cu condiția ca măsura să fie examinată de Parlamentul European și de statele membre ale UE.
Scrisoarea a fost redactată de eurodeputații Dirk Gotink, din partea Partidului Popular European (PPE), și Aurore Lalucq, din partea grupului Socialiștilor și Democraților (S&D). Documentul a fost semnat de parlamentari din grupurile PPE, S&D, Renew Europe și Verzi/ALE.
Reacții la nivel european
Într-o declarație făcută sâmbăta trecută, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a calificat drept „inacceptabilă” amenințarea cu sancțiuni împotriva CPI. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu a luat încă nicio măsură concretă în acest sens.
Curtea Penală Internațională are 125 de state membre. Statele Unite au semnat Statutul de la Roma, documentul prin care a fost înființată instanța, dar nu l-au ratificat niciodată.
