Luca Niculescu, șanse mari de a trece de Parlament
Luca Niculescu nu are încă voturile necesare pentru a deveni premier cu puteri depline, însă după primele aproximativ 24 de ore de la desemnare, diplomatul pare să aibă cele mai mari șanse să strângă o majoritate parlamentară dintre toate variantele încercate de președintele Nicușor Dan. Primul indiciu nu vine din declarațiile partidelor, ci din ceea ce au evitat să spună.
Un profil care nu sperie electoral
PSD, PNL, USR și UDMR nu l-au atacat frontal pe Luca Niculescu. Chiar și când au formulat condiții politice, reprezentanții lor au separat negocierea politică de profilul profesional al premierului desemnat. La PNL, Sebastian Burduja l-a descris drept „un profesionist desăvârșit”, evocând experiența diplomatică și negocierile pentru aderarea României la OCDE. Liberalii au cerut să vadă programul și echipa de miniștri, iar informațiile apărute marți indicau că PNL ar putea accepta inclusiv un guvern tehnocrat.
USR a procedat similar: Cristian Seidler a transmis că „nu e o problemă persoana”, partidul urmând să judece Cabinetul după miniștri, program și majoritatea politică din spatele său. UDMR a mers mai departe – Csoma Botond l-a numit „un om competent” și „o persoană potrivită pentru a ocupa funcția de premier”, condiția fiind ca majoritatea să nu depindă de AUR și S.O.S. România. Chiar și Victor Ponta l-a descris drept „onest” și „profesionist”, îndoiala sa vizând sprijinul partidelor, nu candidatul.
Cheia este la PSD
AUR a anunțat „zero voturi”, George Simion numindu-l „marionetă”, iar S.O.S. România a transmis că nu va vota Cabinetul. Sunt însă partidele cu care nici UDMR, nici principalii actori proeuropeni nu construiesc în acest moment o majoritate. Cheia rămâne PSD, unde, dincolo de retorica dură, ușa a rămas deschisă. Sorin Grindeanu a acuzat Cotroceniul că „sfidează matematica parlamentară”, dar nu a spus că PSD nu va vota un Guvern Niculescu. A cerut programul, componența Cabinetului și schimbarea politicilor economice calificate drept austeritate. Conducerea partidului i-a dat un mandat larg de negociere directă, discuțiile putând viza programul, formula politică și chiar participarea PSD la Executiv.
Formula „Cioloș 2.0”
Grindeanu a introdus în discurs și alegerile anticipate, tratate până acum de Nicușor Dan drept soluție de ultimă instanță. Mesajul este destinat și parlamentarilor din formațiuni mici, grupurilor în reorganizare și neafiliaților care nu au garanția unui loc eligibil la scrutinul următor. Luca Niculescu nu are partid, organizații teritoriale sau bazin electoral propriu și nu amenință direct conducerea vreunui partid parlamentar. Pentru Cotroceni, este un premier care garantează direcția europeană și relația cu partenerii occidentali. Formula seamănă tot mai mult cu „Cioloș 2.0”, la aproximativ zece ani distanță: Dacian Cioloș a fost desemnat premier de Klaus Iohannis în noiembrie 2015, după demisia lui Victor Ponta, și a primit în Parlament 389 de voturi pentru și 115 împotrivă, PSD acceptând să susțină Guvernul fără un „cec în alb”.
Un guvern care poate pregăti anticipatele
Finalul lui 2026 nu este confortabil: România trebuie să facă rectificări bugetare, să pregătească bugetul pentru 2027, să continue consolidarea fiscală și să păstreze încrederea agențiilor de rating. Un premier independent poate deveni convenabil tuturor – PSD poate rămâne formal în opoziție sau oferi susținere condiționată, PNL își poate reface profilul, USR poate vota punctual reformele, UDMR își poate negocia prioritățile. Ilie Bolojan a transmis că un interimat prelungit nu este o soluție. Luca Niculescu oferă PNL o ieșire fără capitulare, PSD influență fără asumarea integrală a guvernării, USR posibilitatea de a condiționa voturile, UDMR un interlocutor acceptabil și Cotroceniului un premier apropiat instituțional și strategic. Vor fi perceput drept premierul Cotroceniului, iar dacă lucrurile merg prost, o parte din costul politic va ajunge la Palatul Cotroceni.
Problema anticipatelor este și tehnică: Constituția prevede organizarea alegerilor în cel mult trei luni după dizolvarea Parlamentului, dar Lege 208/2015 cere anunțarea datei cu cel puțin 90 de zile înainte. AEP a pus în dezbatere pe 28 septembrie un proiect de lege care creează un calendar special pentru anticipate. Un eventual Guvern Niculescu ar putea avea astfel și misiunea de a stabiliza temporar situația, dar și de a pregăti cadrul juridic pentru organizarea unor anticipate în primăvara lui 2027, dacă blocajul politic continuă.
