Cine este Luca Niculescu, premierul desemnat care a coordonat aderarea României la OCDE
Luca Niculescu, desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, a coordonat în ultimii patru ani procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unul dintre cele mai ample proiecte administrative și de politică externă din ultimii ani.
Procesul a început oficial în 2022, când România a primit statutul de țară candidată, iar Consiliul OCDE a adoptat foaia de parcurs pentru aderare. De atunci, zeci de instituții ale statului au fost obligate să-și modifice legislația, procedurile și modul de funcționare, iar experții organizației au evaluat separat fiecare domeniu.
Nicușor Dan a invocat explicit această experiență la anunțarea propunerii. „Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziții. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE și, în calitatea asta, a lucrat cu instituțiile statului român”, a declarat președintele, potrivit căruia procesul a dus la elaborarea sau modificarea a aproximativ 100 de acte normative, cu implicarea partidelor parlamentare.
Niculescu a fost jurnalist și ambasador al României în Franța, iar ulterior secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru aderarea la OCDE. Rolul său nu a fost de a conduce direct fiecare reformă, ci de a menține legătura între instituțiile române și structurile OCDE, de a urmări evaluările și de a debloca problemele dintre ministere.
Aderarea la OCDE, o radiografie a administrației românești
Aderarea nu presupune o singură negociere sau un singur tratat. Instituțiile sunt evaluate separat, pe domenii precum fiscalitatea, concurența, investițiile, companiile de stat, guvernanța corporativă, combaterea mitei, administrația publică, piața muncii, educația, sănătatea, mediul, digitalizarea, cercetarea și statisticile. În multe cazuri, nu este suficient ca autoritățile să declare că respectă standardele: trebuie să arate ce legislație există, cum este aplicată, cine răspunde de aplicare și ce rezultate produce.
Procesul a presupus zeci de reuniuni tehnice, deplasări la Paris și vizite ale experților OCDE în România. Potrivit declarațiilor anterioare ale lui Niculescu, doar într-o anumită etapă a procesului au avut loc aproximativ 50-60 de misiuni de evaluare la București.
În 2024, el a făcut parte din delegația României la evaluarea din cadrul Comitetului pentru Politică Științifică și Tehnologică al OCDE și a participat la evaluarea în domeniul politicilor digitale, în urma căreia România a primit avizul formal al Comitetului pentru Politici Digitale. Ulterior, țara a obținut și avizul Comitetului pentru Știință și Politică Tehnologică, al 15-lea aviz formal de la începutul negocierilor.
Unul dintre cele mai dificile dosare evaluate a fost guvernanța companiilor de stat. România a fost nevoită să revizuiască legislația privind conducerea întreprinderilor publice și să creeze Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). În martie 2025, Niculescu a participat la Paris la o reuniune a grupului OCDE privind proprietatea de stat și practicile de privatizare.
Ce urmează pentru România
OCDE reunește 38 de state, între care Statele Unite, Germania, Franța, Italia, Canada, Japonia sau Marea Britanie, și este unul dintre principalele forumuri în care sunt stabilite și comparate politici economice și administrative.
Fiecare aviz formal marchează închiderea unui capitol tehnic, nu finalul negocierilor: toate evaluările trebuie finalizate, iar statele membre trebuie să ajungă la consens asupra aderării. România continuă să fie, în octombrie 2026, stat candidat.
Nicușor Dan a legat desemnarea lui Niculescu și de etapa următoare: „Cred că este un moment în care România să facă saltul, atât economia românească și administrația românească să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite”. Potrivit președintelui, legislația principală și secundară a fost deja adaptată, iar provocarea rămâne aplicarea ei.
Este și trecerea pe care Niculescu ar urma să o facă dacă Guvernul său va primi votul Parlamentului: de la coordonarea diplomatică și administrativă a procesului OCDE la conducerea instituției care trebuie să pună în aplicare o mare parte dintre reformele negociate.
