Ghețarii Elveției au pierdut 5,5% din volumul de gheață într-un singur an
Ghețarii din Elveția au înregistrat în 2026 o pierdere de 5,5% din volumul total de gheață, a doua cea mai mare scădere documentată vreodată, potrivit datelor anunțate de Serviciul elvețian de monitorizare a ghețarilor GLAMOS și de Academia Elvețiană de Științe. Recordul absolut rămâne anul 2022, când declinul a fost și mai accentuat.
Potrivit experților, în ultimii cinci ani volumul de gheață al ghețarilor elvețieni s-a redus cu aproape o cincime. Această evoluție are o relevanță aparte deoarece Elveția găzduiește cei mai mulți ghețari din Alpi, iar aceștia alimentează râuri importante ale Europei.
Rolul zăpezii de iarnă în supraviețuirea ghețarilor
Matthias Huss, șeful GLAMOS și profesor de glaciologie la ETH Zürich, a explicat că zăpada căzută iarna are un rol esențial pentru menținerea ghețarilor. Stratul de zăpadă protejează gheața veche de topire, iar cu cât persistă mai mult la altitudini mari, cu atât ghețarul poate păstra mai multă gheață. Zăpada contribuie și la formarea gheții noi, pentru că o cantitate mai mare crește șansele ca aceasta să rămână la altitudini ridicate și să se transforme ulterior în gheață.
În 2026, aceste condiții au fost afectate de temperaturile ridicate și de cantitatea redusă de zăpadă din timpul iernii, factori care au accelerat topirea.
Miliarde de litri de apă pierduți în doar câteva luni
În perioada iulie-septembrie, ghețarii elvețieni au pierdut aproximativ 2,2 trilioane de litri de apă prin topire, o cantitate de circa patru ori mai mare decât consumul anual de apă al Elveției, țară cu aproximativ 9,1 milioane de locuitori.
Pierderile nu se rezumă la gheața care dispare din peisaj. Elveția este considerată „turnul de apă al Europei”, iar ghețarii și apele provenite din topirea lor contribuie la alimentarea unor râuri importante, printre care Dunărea, Padul, Rinul și Ronul. Topirea accelerată are și o dimensiune energetică, în condițiile în care Elveția obține mai mult de jumătate din energia electrică din hidroenergie, iar apa provenită din zonele alpine are un rol important în acest sistem.
Cele mai afectate formațiuni și măsurătorile specialiștilor
Echipele de specialiști au monitorizat în acest an efectele topirii accelerate. Apa care curge prin ghețari a format noi fisuri și cursuri de scurgere, iar pentru a urmări traseul apei cercetătorii au folosit inclusiv coloranți roșii introduși în cursurile de apă.
Unele dintre cele mai afectate formațiuni au fost ghețarii Allalin, Clariden, Rhône și Aletsch. Aletsch este cel mai mare ghețar din Alpi. În cazul unor ghețari, grosimea medie a scăzut cu aproximativ 2,5 până la 4 metri, iar pe limbile unor ghețari reducerea a ajuns la 10 metri.
De ce procentele devin tot mai importante
Datele din 2026 arată și de ce procentele devin tot mai semnificative. În termeni absoluți, pierderea din acest an a fost mai mică decât cea din 2003. Totuși, procentul este mai mare deoarece volumul total al gheții elvețiene este astăzi aproximativ o treime din cel de acum 23 de ani.
Experții GLAMOS și ai Academiei Elvețiene de Științe avertizează că, în condițiile actuale, ghețarii alpini nu au șanse să supraviețuiască pe termen lung.
