Presa internațională despre criza politică din România după respingerea Guvernului Mureșan
Respingerea de către Parlament a Guvernului propus de Siegfried Mureșan a atras atenția presei internaționale, care semnalează prelungirea crizei politice și riscurile economice pentru România. Votul de miercuri s-a încheiat cu 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, mult sub cele 233 necesare pentru învestire.
Reuters notează că eșecul lui Siegfried Mureșan prelungește o criză politică ce amenință ratingul de investiții al țării. Agenția subliniază că Mureșan este a treia propunere de premier respinsă de președintele Nicușor Dan de la prăbușirea guvernului de coaliție pro-europeană, în urmă cu aproape cinci luni.
Agenția de presă scrie că votul de miercuri ridică posibilitatea ca Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune de extremă-dreapta critică la adresa Uniunii Europene, a NATO și a ajutorului acordat Ucrainei, să formeze o nouă majoritate de guvernare alături de social-democrați. Reuters amintește că analiștii avertizează că un astfel de scenariu ar putea compromite eforturile României de a reduce deficitul bugetar, cel mai mare din UE în raport cu dimensiunea economiei.
Potrivit Reuters, PSD, cel mai mare partid din Parlament, a provocat căderea guvernului de coaliție din care făcea parte la începutul lunii mai, iar la începutul acestei săptămâni a declarat că nu mai exclude formarea unui guvern împreună cu AUR.
Despre AUR, Reuters scrie că este partidul care conduce în sondaje cu 40% din intențiile de vot, o cifră mai mult decât dublă față de susținerea de care beneficiază PSD, și că a insistat pentru alegeri anticipate, fără a exclude însă colaborarea cu stânga.
POLITICO a relatat la rândul său despre eșecul învestirii Guvernului Mureșan, care nu a reușit să strângă cele 233 de voturi necesare. Publicația scrie că respingerea adâncește criza declanșată odată cu prăbușirea coaliției în luna mai și arată că președintele Nicușor Dan, un moderat independent, l-a propus pe eurodeputatul Mureșan pentru funcția de premier, însă parlamentarii au refuzat să-i susțină candidatura.
POLITICO notează că Nicușor Dan nu dorește dizolvarea Parlamentului pentru un scrutin național care ar avantaja, cel mai probabil, partidul de extremă-dreapta AUR, formațiune care conduce în prezent în sondaje. Președintele dorește ca liderii politici aflați în conflict să lase deoparte divergențele și să ajungă la o înțelegere pentru a susține o nouă coaliție.
Respingerea Guvernului Mureșan nu înseamnă automat că România merge la alegeri anticipate. Constituția îi permite președintelui să desemneze un alt candidat pentru funcția de prim-ministru, iar candidatul desemnat trebuie să ceară Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei Cabinetului.
Dizolvarea Parlamentului este o posibilitate, nu o obligație pentru Nicușor Dan. Potrivit articolului 89 din Constituție, acesta poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Constituția prevede că alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, iar noul Parlament trebuie convocat în cel mult 20 de zile de la alegeri.
Președintele Nicușor Dan a declarat că alegerile anticipate nu sunt o soluție, întrucât ar reprezenta o continuare a instabilității și a neîncrederii cetățenilor români și a piețelor financiare.
Reuters citează declarația profesorului de științe politice Sergiu Mișcoiu, care spune că Nicușor Dan ar putea face noi încercări pentru desemnarea unui premier. Analistul a declarat că, dacă toate celelalte variante eșuează, ultima soluție ar fi un guvern de tehnocrați până la sfârșitul anului, un guvern care nu va putea realiza mare lucru fără o majoritate parlamentară.
Presa internațională pune și problema impactului economic al prelungirii crizei. Reuters notează că leul a rămas miercuri stabil față de euro, întrucât rezultatul votului fusese deja anticipat de piață, însă moneda a pierdut 3,5% din valoare în acest an, având o evoluție mai slabă comparativ cu monedele altor state din Europa Centrală și de Est.
Agenția scrie că agențiile de rating urmăresc capacitatea României de a adopta bugetul pentru 2027 și de a continua reducerea deficitului. Menținerea ratingului României la ultima treaptă a categoriei „investment grade” depinde, potrivit Reuters, și de capacitatea autorităților de a avansa cu măsurile bugetare.
