Un laureat Nobel pentru Fizică avertizează: omenirea ar putea avea mai puțin de 50 de ani
Un laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, specializat în studiul particulelor fundamentale ale materiei, lansează un avertisment sumbru privind viitorul omenirii. Potrivit afirmațiilor sale, șansele ca umanitatea să mai supraviețuiască încă cinci decenii sunt extrem de reduse.
„Probabilitățile ca umanitatea să mai trăiască încă 50 de ani sunt foarte mici”, a declarat omul de știință. Principala sa îngrijorare este un posibil război nuclear. În perioada Războiului Rece, experții evaluau riscul unui astfel de conflict la aproximativ 1% pe an. Fizicianul estimează că probabilitatea s-a dublat între timp, ajungând la aproape 2% anual. La acest ritm, orizontul de supraviețuire al omenirii ar coborî la circa 35 de ani, potrivit calculului său.
Cercetătorul invocă numărul mare de puteri nucleare — nouă în prezent — și prăbușirea marilor tratate de control al armamentului. El avertizează de asemenea că automatizarea armelor, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, ar putea conduce la erori fatale fără intervenție umană.
De la fizica teoretică la riscurile globale
Americanul și-a petrecut mare parte din carieră studiind ceea ce ține materia unită. În ultimii ani, preocupările sale publice s-au extins însă dincolo de fizica teoretică. El a vorbit despre riscurile legate de deciziile oamenilor, de tensiunile internaționale și de stabilitatea sistemelor globale, aplicând noțiuni precum riscul, probabilitatea și comportamentul sistemelor complexe relațiilor dintre marile puteri.
Fizicianul a explicat că fizica este un joc de explorare, în care nimic nu este sigur. Teoreticienii pot uneori anticipa, dar natura rămâne judecătorul final, a spus el.
Cine este omul de știință
David Gross s-a născut în Statele Unite în 1941 și a lucrat la instituții academice precum Princeton. În anii 1970, a participat la cercetări despre comportamentul quarcilor, particulele care formează protonii și neutronii. Împreună cu Frank Wilczek și H. David Politzer, a descoperit așa-numita „libertate asimptotică”. Fenomenul arată că interacțiunea dintre quarci slăbește atunci când aceștia se află la distanțe extrem de mici.
Descoperirea a stat la baza cromodinamicii cuantice, teoria care descrie interacțiunea puternică dintre quarci și gluoni. Pentru aceste contribuții, cei trei cercetători au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 2004. După obținerea premiului, Gross a continuat să lucreze în fizica teoretică, participând la dezbateri științifice despre teoria corzilor și despre căutarea unei explicații unitare pentru forțele fundamentale ale naturii.
