Un oraș din Germania interzice noile pietre comemorative ale Holocaustului
Consiliul local din Heidenau, un oraș situat în apropierea Dresdei, în landul Saxonia, a aprobat o moțiune care interzice instalarea unor noi plăci comemorative dedicate victimelor Holocaustului. Decizia a stârnit reacții puternice în Germania.
Moțiunea a fost propusă de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și de Uniunea Creștin-Democrată (CDU), de centru-dreapta. Susținătorii măsurii au argumentat că trecătorii „merg peste sau chiar calcă pe numele victimelor”. Filialele locale ale celor două partide au propus ca viitoarele comemorări ale Holocaustului să aibă loc la monumentul din cimitirul din nordul orașului.
Ce sunt „pietrele de poticnire”
Așa-numitele „Stolpersteine”, care înseamnă „pietre de poticnire”, se găsesc în întreaga Germanie, dar și în alte țări europene, și au rolul de a aminti zilnic de atrocitățile comise de regimul nazist. Micile plăci cubice din alamă, cu latura de aproximativ 10 centimetri, sunt instalate de obicei în trotuare, în fața locuințelor, și marchează ultima reședință sau ultimul loc de muncă cunoscut al evreilor și al altor victime ale persecuției naziste.
Plăcile sunt opera artistului german Gunter Demnig, care a inițiat proiectul în anii 1990. Fiecare placă conține informații precum numele persoanei, data deportării și locul în care a murit. Până în prezent, au fost instalate aproximativ 116.000 de astfel de plăci în 31 de țări, marea majoritate în Germania.
Reacții puternice la adresa deciziei
Măsura a provocat critici, opozanții susținând că tocmai pătrunderea discretă a acestor monumente în viața de zi cu zi reprezintă o parte importantă a scopului lor.
Charlotte Knobloch, președinta unei asociații evreiești din Bavaria și supraviețuitoare a Holocaustului, a descris decizia consiliului local drept „calea complet greșită”. Ea a declarat că, deși personal nu este o susținătoare a conceptului „Stolpersteine”, „comemorarea descentralizată, care nu este alungată din spațiile publice”, este esențială pentru cultura memoriei din Germania.
Comitetul Internațional Auschwitz a calificat drept scandaloasă susținerea moțiunii de către CDU. Vicepreședintele executiv al comitetului a declarat că este „o încercare transparentă și josnică de a-i alunga din nou din oraș pe cei uciși de naziști în Heidenau și de a-i trimite acolo unde, potrivit AfD, memoria lor ar fi trebuit să rămână de mult timp — la cimitir”.
Controverse politice și tensionarea „zidului de protecție”
AfD contestă de mult timp formele prin care Germania comemorează atrocitățile comise în timpul regimului lui Adolf Hitler. În Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut recent cel mai bun rezultat al său din istoria alegerilor regionale, un important reprezentant al partidului a descris viziunea sa pentru modificarea programei de istorie din școli drept „mai mult Bismarck – mai puțin Hitler”.
La nivel federal, partidul a fost desemnat de serviciul german de informații interne drept organizație extremistă de extremă dreapta, deși această desemnare este în prezent analizată. Mai mulți membri ai partidului au fost, de asemenea, acuzați de extremism.
Dincolo de faptul că o politică susținută de extrema dreaptă a fost aprobată la nivel local în Germania, decizia scoate la iveală o problemă tot mai importantă în politica germană: respectarea „Brandmauer”, sau „zidului de protecție”, poziția informală prin care partidele tradiționale exclud cooperarea cu AfD. Acest „zid”, conceput pentru a ține extrema dreaptă în afara procesului decizional și pentru a-i limita ascensiunea, se află sub o presiune tot mai mare.
Decizia CDU de a colabora cu AfD pentru adoptarea acestei moțiuni a provocat critici la adresa conducerii partidului și vine într-un moment în care cancelarul și liderul CDU, Friedrich Merz, se confruntă deja cu o criză provocată de rezultatele slabe obținute la recentele alegeri regionale.
