Disputa pentru bugetul UE 2028-2034: pozițiile opuse dintre Parlamentul European și Germania
Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 se desfășoară sub semnul unei divergențe majore între Parlamentul European și un grup de state membre condus de Germania. Miza este un pachet de aproximativ 2.000 de miliarde de euro în prețuri curente, echivalent cu circa 1,26% din venitul național brut al Uniunii, incluzând toate componentele propuse de Comisia Europeană.
Contextul politic german și impactul asupra negocierilor
Dificultățile politice interne ale cancelarului german Friedrich Merz au început să provoace îngrijorare la Bruxelles. Pierderile electorale consecutive suferite de CDU în landurile din estul Germaniei au determinat o reevaluare a capacității Germaniei de a juca rolul tradițional de mediator în negocierile europene.
În Saxonia-Anhalt, AfD a obținut aproape 44% din voturi, iar în Mecklenburg-Pomerania Occidentală CDU a înregistrat aproximativ 5%, cel mai slab rezultat al partidului într-un scrutin regional de după 1949. Merz a recunoscut că rezultatul a zguduit CDU „până în temelii”, dar a exclus orice colaborare cu AfD și a declarat că va continua atât în funcția de cancelar, cât și la conducerea partidului.
Tabăra statelor care cer reduceri bugetare
Germania a reunit Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia în jurul unei poziții comune prin care cele șase state solicită ca propunerea Comisiei să fie redusă cu câteva sute de miliarde de euro. Aceste state susțin că bugetul trebuie modernizat și orientat mai mult către securitate, apărare, competitivitate, migrație și suveranitate europeană, fără o creștere semnificativă a poverii asupra contribuabililor naționali.
Poziția Parlamentului European și a co-raportorului Siegfried Mureșan
Siegfried Mureșan, alături de socialista portugheză Carla Tavares, este co-raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual 2028-2034. Parlamentul și-a stabilit mandatul de negociere în aprilie, printr-un raport adoptat cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.
Mandatul Parlamentului prevede un buget echivalent cu 1,27% din venitul național brut al UE, la care se adaugă separat încă 0,11% din VNB pentru rambursarea datoriilor contractate prin NextGenerationEU. În total, poziția Parlamentului ajunge la aproximativ 1,38% din VNB-ul Uniunii, cu circa 200 de miliarde mai mult decât propunerea Comisiei.
Mureșan a declarat pe 14 septembrie, într-o conferință de presă la Strasbourg, că cele șase state care cer reduceri „greșesc” și că aceste tăieri „vor fragiliza Europa”. El a susținut introducerea unor noi resurse proprii ale UE, inclusiv venituri care să reducă presiunea directă asupra bugetelor naționale, și a avertizat că noile priorități pentru apărare și competitivitate nu ar trebui finanțate prin slăbirea Politicii Agricole Comune și a politicii de coeziune.
Miza pentru România
Disputa este importantă în special pentru România, unul dintre marii beneficiari ai politicii de coeziune și ai Politicii Agricole Comune. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, între aderarea la UE și finalul lui 2025, România contribuise cu aproximativ 36,6 miliarde de euro și primise peste 110 miliarde de euro din fonduri europene.
O reducere cu sute de miliarde a cadrului financiar european ar transforma negocierea împărțirii banilor într-una mult mai dură, în condițiile în care mai multe resurse sunt cerute pentru apărare, competitivitate, migrație și rambursarea datoriei europene. Mureșan a legat explicit poziția sa de interesul României, susținând că noile cheltuieli nu trebuie finanțate prin diminuarea fondurilor pentru fermieri, regiuni și infrastructură.
Calendarul negocierilor și perspectivele de compromis
Statele membre doresc să ajungă la un acord politic asupra bugetului până la sfârșitul acestui an. Consiliul European consideră că închiderea negocierilor în 2026 este necesară pentru ca legislația sectorială să poată fi finalizată în 2027 și programele europene să fie pregătite pentru noul ciclu bugetar la 1 ianuarie 2028.
Orice întârziere ar împinge negocierile într-un calendar politic complicat. Franța se îndreaptă spre alegeri prezidențiale în 2027, iar Italia, Spania și Polonia vor intra de asemenea în perioade electorale. Pentru adoptarea cadrului financiar multianual este necesară unanimitatea statelor membre în Consiliu, urmată de aprobarea Parlamentului European. Prin urmare, nici tabăra condusă de Merz nu poate stabili singură dimensiunea bugetului, dar nici Parlamentul European nu poate impune nivelul cerut de Mureșan fără un compromis cu cele 27 de guverne.
