USR propune noi modificări la Legea Integrității. Radu Marinescu: Telenovelă de comedie neagră a USR
Scandalul legat de Legea Integrității continuă să capteze atenția în Parlamentul României, iar intervențiile USR par să fi stârnit reacții vehemente din partea opoziției. Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, a criticat recent demersurile USR referitoare la noile amendamente depuse, acuzându-i de o încercare de a „salva” primarul Dominic Fritz. Acesta a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese, iar modificările sugerate de USR ar putea afecta retroactivitatea unei legi deja constituționale, conform Curții Constituționale (CCR).
Într-o postare pe Facebook, Radu Marinescu a explicat că amendamentele USR vizează modificarea legii 176/2010, prin care se propune anularea retroactivității amendamentului Fritz. „Astăzi, la Camera Deputaților, au încercat să introduce „ex nihilo” propriul „amendament Fritz”, care să permită menținerea mandatului domnului primar. Legea integrității a fost deja modificată de Camera Deputaților și se află acum în discuție la Senat”, a declarat Marinescu, subliniind incongruența demersului.
Ce prevede „Amendamentul Fritz II”?
În continuarea criticilor, fostul ministru a subliniat că noul amendament propus de USR contravine deciziilor Curții Constituționale. Marinescu a explicat că amendamentul stipulează că, dacă o persoană a dobândit un mandat sau o funcție după comiterea unei abateri de integritate, aceasta ar fi absolvită de sancțiune, păstrându-și astfel poziția fără probleme. De asemenea, încetarea funcției în cazul abaterii de integritate nu ar mai viza toate funcțiile deținute, ci doar pe cea în care abaterea a fost realizată, contrar reglementărilor actuale.
Context legislativ
Amendamentul anterior, cunoscut drept „amendamentul Fritz”, a fost adoptat la începutul lunii august și declarat constituțional de CCR. Acesta, inițiat de PSD, prevedea pierderea imediată a funcțiilor pentru toți demnitarii condamnați definitiv pentru incompatibilitate sau conflict de interese, chiar și în absența promulgării legii. Această măsură a stârnit controverse intense și a ridicat semne de întrebare cu privire la etica și transparența deciziilor politice.
În acest context, compoziția și modul de operare al Parlamentului continuă să fie subiecte de dezbatere, iar acuzațiile reciproce dintre partide sugerează un climat politic tensionat. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste propuneri, dar cu siguranță vor influența pe termen lung percepția asupra integrității funcționarilor publici și a legislativei din România.
