Băsescu dă vina pe politicieni și sindicaliști: România va rămâne fără bani de salarii dacă nu se adopte rapid legea salarizării
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a subliniat gravitatea situației economice a țării, evidențiind riscurile iminente dacă legea salarizării nu va fi adoptată în regim de urgență. Băsescu a atras atenția asupra riscului de clasificare a României în categoria junk, precum și asupra posibilei crize sociale generate de insuficiența resurselor financiare destinate salariilor. Criticând sever atât politicienii, cât și sindicaliștii, el a subliniat că disfuncționalitățile actuale pot conduce la o catastrofă economică.
Într-o declarație făcută pe 21 august 2026, la Digi 24, Băsescu a menționat: “A nu avea o lege în parametrii de cheltuire stabiliți cu Comisia Europeană și cu Consiliul Uniunii Europene înseamnă că vom deveni o țară nerecomandată pentru investiții. România are toate șansele să primească calificativul de junk.” Aceasta observare sugerează nu doar probleme de natură financiară, ci și posibile repercusiuni pe termen lung asupra imaginii țării pe plan internațional.
Critica sa nu a ezitat să vizeze diferențele între angajații din domeniul public și cei din privat, afirmând că „băieții deștepți de pe Dâmbovița vor să amestece salariile cu sporurile,” ceea ce, în opinia sa, nu este o abordare corectă. Băsescu a pus accent pe necesitatea ca sporurile, care trebuie reglementate printr-o lege separată, să fie echivalente pentru toți muncitorii, indiferent de sectorul în care activează.
El a insistat asupra nevoii de a redacta corect această lege, conform parametrii stabiliți, altfel, „după câteva luni, nu vom avea bani de salarii.” Critica sa s-a îndreptat și împotriva sindicaliștilor, denunțându-i ca făcând parte dintr-o „garnitură de decidenți neputincioși și lași.” Băsescu a sugerat că incapacitatea acestora de a dezvolta un cadru legislativ solid poate duce la o criză severă în sectorul public.
În contrast cu poziția lui Băsescu, premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că cheltuielile cu salariile din sectorul public trebuie să rămână în limitele stabilite prin angajamentele asumate de România, precizând că acestea reprezintă 8,1% din PIB în prezent, cu o țintă de reducere la 7,9% până în 2030. Astfel, discuțiile despre legea salarizării continuă să fie dominate de lipsa de consens între partidele politice și de respingerea proiectului de către grupările sindicale, ceea ce adaugă un strat suplimentar de complexitate situației actuale.
