CUM A SPIONAT RUSIA STATELE NATO. RAPORTUL CARE INDICĂ 144 DE INCIDENTE CU DRONE
O analiză recentă publicată de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) din Londra indică o expansiune alarmantă a activităților rusești de spionaj folosind drone, în perioada august 2024 – februarie 2026. Conform raportului, Rusia a desfășurat o campanie de supraveghere, desfășurând drone de necontrolat în peste 12 țări membre NATO, generând 144 de incidente documentate. Aceste operațiuni au fost realizate în mare parte fără a fi detectate, dronelor fiind lansate din avioane-cisternă ale unei ‘flote fantomă’ rusești, precum și din nave de marfă și bărci de mici dimensiuni.
Raportul scoate în evidență un tipar strategic, sugerând că, deși nu toate incidentele pot fi direct atribuite Moscovei, există suficiente dovezi care susțin că aceste activități sunt organizate și coordonate. Deși guvernele occidentale nu au confirmat oficial aceste concluzii, analiza subliniază faptul că Rusia a recurs din ce în ce mai mult la drone după expulzarea unui număr semnificativ de diplomați ruși din Europa, ceea ce a restricționat rețelele tradiționale de spionaj.
Observațiile raportului subliniază că aceste activități de recunoaștere nu numai că au fost menite să strângă informații, dar au avut rolul de a testa pregătirea și capacitățile de reacție ale statelor membre NATO. Din păcate, aceste incursiuni au evidențiat vulnerabilitățile sistemelor de apărare antiaeriană europene, care continuă să fie axate pe amenințările convenționale, în loc să se adapteze la noile tehnologii emergente în domeniul spionajului.
Germania a fost țara cea mai expusă, cu 58 de incidente raportate, inclusiv șase incidente deasupra bazei Forțelor aeriene ale SUA din Ramstein și la facilitatile Forțelor armate germane din Manching și Neuburg an der Donau. Pe locul secund, Belgia a raportat 25 de incidente, unele dintre acestea având loc în apropierea bazei aeriene Kleine Brogel, despre care se crede că găzduiește arme nucleare americane.
Analiza a mai arătat că aproape jumătate dintre aceste incidente s-au petrecut deasupra unor obiective militare, iar circa 20% în zone ale aeroporturilor civile, provocând suspendarea temporară a activității acestor infrastructuri. Aproximativ 25% dintre incidente au vizat infrastructuri critice, precum porturi, instalații energetice și obiective industriale, ceea ce subliniază natura sistematică a acestei activități de spionaj.
