Presa germană: România, prinsă în focul încrucișat al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „Un nou nivel de escaladare”
Recent, presa germană a expus incidentele frecvente cu drone rusești care au căzut pe teritoriul României, în special în apropierea graniței cu Ucraina, accentuând ceea ce ei definesc drept „un nou nivel de escaladare”. Primele consecințe directe ale conflictului dintre Rusia și Ucraina s-au concretizat prin rănirea a două persoane pe teritoriul românesc, ceea ce este un semn al intensificării tensiunilor. Printre aceste incidente se numără prăbușirea unei drone de tip Geran-2 pe un bloc din Galați, la sfârșitul lunii mai.
Impactul unui incident care a șocat România
Gheorghe Ciurea, un pensionar de 82 de ani care locuiește în clădirea afectată, a povestit cum a fost trezit noaptea de un mesaj RO-Alert, care îl avertiza să se adăpostească. Explozia dronei a provocat un incendiu, a smuls uși din balamale și a spart geamuri, rănind o femeie și pe fiul ei, care au suferit arsuri din cauza smoalei topite. „Drona aceasta ne-a speriat îngrozitor. Dar ce să mai spună oamenii din Ucraina, care trăiesc asta în permanență?”, a afirmat pensionarul, făcând aluzie la drama vecinilor ucraineni.
România, țară expusă la riscuri crescânde
Publicația germană MDR a evidențiat că războiul din Ucraina se desfășoară la câteva sute de metri de granița românească, iar atacurile rusești asupra porturilor de la Dunăre au generat incidente repetate. Ministerul Apărării de la București a raportat, din septembrie 2023, peste 50 de drone sau fragmente de drone căzute pe teritoriul național. Majoritatea incidentelor au avut loc în zone nelocuite, iar cazul din Galați a fost primul care a vizat o arie dens populată, având ca rezultat răniți.
Întrebări cu privire la reacția militară română
Discuțiile au fost amplificate de întrebările locatarilor despre de ce armata română nu a doborât drona înainte de a lovi clădirea. Se precizează că piloții celor două avioane F-16 ridicate ar fi avut doar câteva secunde pentru a decide din cauza riscurilor de a provoca daune suplimentare într-o zonă populată. De asemenea, se subliniază insuficiența sistemelor de apărare antidrone în zonă, un aspect critic subliniat și de expertul militar Claudiu Degeratu, care acuză întârzierea investițiilor în apărare din partea României.
Alte incidente semnificative în contextul războiului
De asemenea, MDR a menționat un incident din Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană s-a detonat aproape de terminale cu țiței și azotat de amoniu, confirmând vulnerabilitatea continuă a României la incidentele legate de război. Marina ucraineană a explicat că drona ar fi fost deviată spre România din cauza bruiajului electronic rusesc. Din fericire, nu au fost înregistrate victime, dar incidentul a amplificat temerile legate de siguranța națională.
Propaganda și dezintegrarea încrederii publice
Presa germană subliniază și utilizarea incidentelor cu drone în scopuri de propagandă rusească, care caută să semene îndoială în societatea românească. Campaniile de dezinformare apărute pe rețelele sociale, cu sprijinul a peste 400 de conturi, au contestat originea rusească a dronelor și au adâncit neîncrederea în rândul populației. Ana Mocanu, de la organizația Funky Citizens, a subliniat că scopul acestor campanii este de a diviza opinia publică românească.
Probleme cronicizate: adăposturile de protecție civilă
Un alt subiect important ridicat de MDR este cel al adăposturilor de protecție civilă, care necesită renovare. Expertul Claudiu Degeratu a evidențiat că orașele românești, în special cele aflate la granița cu Ucraina, trebuie să revitalizeze adăposturile vechi din perioada comunistă pentru a putea face față riscurilor actuale. Această problemă, împreună cu reacțiile insuficiente la incidentele recente, subliniază vulnerabilitatea României în fața amenințărilor externe și importanța urgentării măsurilor de securitate.
