Un jurnalist dezvăluie cum arăta o zi de luni pentru Adrian Veștea când era ministru al Dezvoltării
Adrian Veștea, politician cunoscut pentru activitatea sa în calitate de ministru al Dezvoltării, este subiectul unei rememorări interesante realizate de jurnalistul Paul Angelescu. Acesta povestește cum își organiza fostul ministru zilele de luni la minister, un moment cheie în săptămâna politică, care aducea cu sine o agendă plină de întâlniri cu primarii din întreaga țară.
Angelescu descrie aceste întâlniri ca fiind un ritual pretențios, menționat ca „ședințe foto de lunea”, unde zeci de primari erau invitați să participe. Aceste întâlniri nu erau doar pentru a discuta proiecte, ci și pentru a crea o imagine favorabilă în mass-media. Fiecare primar primea atenția cuvenită, iar angajamentele erau formalizate prin fotografii care atestau semnarea contractelor de dezvoltare prin programul Anghel Saligny. Sesiunile foto includeau astfel o poză de grup, poze individuale la semnarea contractelor și, în final, o imagine la panou, toate având scopul de a promova realizările ministerului.
„Un singur lucru îmi aduc aminte din mandatul lui Adrian Veștea la Ministerul Dezvoltării: ședințele foto de lunea”, spune Angelescu. Aceste evenimente ocupa, astfel, o bună parte din timpul ministrului, iar la finalul zilei, munca acestuia ajungea să se concentreze pe administrarea acestor imagini pentru a fi distribuite pe internet, în special pe rețelele sociale ale primarilor.
Critica adusă acestei abordări este clară. Jurnalistul subliniază că se pierdeau sume considerabile de bani cu aceste ședințe foto, în loc ca ministerul să își îndrepte atenția spre reducerea birocrației și eficientizarea proceselor administrative. „Căci suntem digitalizați, ce naiba”, conchide el, evidențiind paradoxul între scopul declarat al digitalizării și realitatea unei activități care prioritiza imaginea, nu substanța.
Această poveste oferă o privire asupra modului în care politicienii pot folosi imaginea publică și comunicarea vizuală pentru a-și construi o carieră, dar ridică și semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului administrativ. Critica este aspră și reflectă o tendință îngrijorătoare de prioritizare a aparenței în detrimentul rezultatelor concrete.
