Ministrul Muncii: Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă
Declarațiile recente ale ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul Ministerului Muncii, indică spre o situație alarmantă în privința ocupării forței de muncă în România. Conform spuselor sale, rata de ocupare pentru categoria de vârstă 20 – 64 de ani se ridică doar la 69%, în contrast cu obiectivul național de 74,7% stabilit pentru 2030, care este sub standardul de 78% propus la nivelul Uniunii Europene. Astfel, aproape 40% dintre persoanele apte de muncă rămân neangajate.
Ministrul a subliniat că neînregistrarea unor progrese semnificative în acest domeniu produce o presiune tot mai mare asupra pieței muncii, o stare agravată prin migrarea forțată a tinerilor în căutarea unor oportunități mai bune. O analiză detaliată a situației arată că rata de ocupare pentru bărbați este de 78,2%, în timp ce pentru femei aceasta scade dramatic la 59,5%, evidențiind un decalaj de gen semnificativ, unul dintre cele mai elevat în Europa.
Problema deficitului de forță de muncă și pensionarea generației decrețeilor
Pîslaru a avertizat că deficitul de forță de muncă nu este o chestiune izolată, ci una emergentă pe termen lung, în special în contextul pensionării iminentă a generației decreteilor, care va avea loc în perioada 2032 – 2034. Aceasta va amplifica cererea pe piața muncii, iar economia va trebui să se adapteze rapid pentru a evita o criză majoră a forței de muncă.
„Pe termen lung, nu exista alternativă pentru dezvoltare fără un angajament serios în domeniul capitalului uman”, a subliniat el. „Investițiile în educație și formare profesională sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor actuale și viitoare ale pieței muncii.” În opinia sa, neglijarea acestui aspect ar putea să conducă la costuri economice extrem de ridicate pe termen lung.
Cursurile de acțiune și rolul fondurilor europene
Ministrul a criticat abordarea curentă a României vizavi de fondurile europene, considerând că acestea nu trebuie să reprezinte singura sursă de finanțare.„Este fundamental să dezvoltăm o strategie integrată care să combine fondurile europene cu resursele interne și investițiile din sectorul privat”, a afirmat Pîslaru. „Un model de „Trinitate” care să implice fonduri europene, bani naționali și aport din partea sectorului privat ar putea să genereze un buget semnificativ pentru dezvoltarea națională, estimat la aproximativ 200 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034.” Această abordare complexă poate ajuta la rezolvarea problemelor structurale în piața muncii românești.
Agenda crucială în fața sărăciei
Pîslaru a adăugat că problema sărăciei se interconectează profund cu situația ocupării forței de muncă, subliniind că un anumit segment al populației active se află la limita salariului minim. În acest context, el a salutat lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie ca un pas esențial pentru a contracara efectele negative ale sărăciei asupra pieței muncii.
În concluzie, cadrul actual al pieței muncii din România necesită o revizuire profundă și ambițioasă, atât din perspectiva politicilor de ocupare, cât și a investițiilor în capitalul uman, pentru a putea face față provocărilor viitoare și a evita crizele structurale. Urgența de a acționa devine din ce în ce mai clară, iar deciziile de astăzi vor influența profund viitorul socio-economic al țării.
