PERSOANELE CU UN PROGRAM ZILNIC REGULAT PREZINTĂ SEMNE MAI REDUSE DE ÎMBĂTRÂNIRE BIOLOGICĂ, SUGEREAZĂ UN STUDIU
Un program zilnic bine organizat ar putea avea beneficii semnificative asupra procesului de îmbătrânire biologică, conform concluziilor unui studiu realizat de cercetătorii de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health. Aceștia au analizat impactul rutinei asupra sănătății vârstnicilor și au descoperit că un stil de viață mai predictibil este asociat cu semne mai puțin pronunțate de îmbătrânire.
Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă JAMA Network Open. Îmbătrânirea biologică este definitorie pentru starea de sănătate a unei persoane și nu trebuie confundată cu vârsta cronologică, care reprezintă pur și simplu numărul de ani trăiți. În cadrul cercetării, au fost analizate datele de activitate a 207 adulți vârstnici, monitorizând mișcarea, somnul și expunerea la lumină pe parcursul unei săptămâni.
În cadrul studiului, cercetătorii au observat cu câtă regularitate se desfășurau activitățile zilnice, când stările de maximă energie se alternau cu perioadele de repaus și cât de distincte erau aceste intervale active. Aceste informații au fost comparate cu patru „ceasuri epigenetice”, care estimează vârsta biologică pe baza markerilor chimici ai ADN-ului din sânge, relevând procese asociate uzurii organismului.
În pofida variațiilor între cele patru metode utilizate, s-a observat o corelație clara între un program constant și o îmbătrânire biologică mai lentă. Participanții care aveau activități fragmentate, alternate frecvent între repaus și activitate, prezentau semne mai evidente de îmbătrânire biologică accelerată. Acest efect a fost mai pronunțat în rândul femeilor și al participanților albi.
Autorii studiului subliniază că, deși au fost luați în considerare factori precum vârsta, nivelul de educație și diverse afecțiuni medicale, cercetarea oferă doar o imagine de moment. Este important de menționat că participanții nu au fost urmăriți pe termen lung, ceea ce împiedică stabilirea unor relații cauzale clare între stilul de viață și îmbătrânirea biologică.
Adam Spira, specialist în psihopatologie la Johns Hopkins, a declarat că aceste rezultate sugerează că ritmurile de odihnă și activitate ar putea constitui indicii utile pentru evaluarea ritmului de îmbătrânire fiziologică la adulți. De asemenea, geneticianul Brion Maher consideră că efectele ar putea fi, de fapt, subestimate, având în vedere că subiecții au fost selectați din rândul persoanelor vârstnice, sănătoase, capabile să participe la studiu.
Aceste descoperiri sunt conforme cu alte studii anterioare care au legat perturbarea ritmurilor zilnice de inflamația crescută, dar și de reducerea volumului cerebral. De asemenea, ritmurile circadiene, care se repetă la fiecare 24 de ore, joacă un rol esențial în reglarea somnului și activității, iar perturbarea acestora poate duce la diverse probleme de sănătate.
Autorii concluzionează că este necesară continuarea cercetărilor pe termen lung, pentru a determina în mod exact dacă modificările stilului de viață influențează ritmul îmbătrânirii biologice sau dacă, dimpotrivă, aceasta din urmă afectează comportamentele zilnice.
