Doi Ani de Teatru Politic în Parlamentul României
Ah, ce spectacol grandios ne oferă politica românească! Doi ani de când un anume senator a depus jurământul în Parlamentul României, și ce doi ani au fost! Emoții, gânduri patriotice, și o energie revigorantă care, după spusele sale, l-a transformat într-un super-erou legislativ. Dar să ne uităm puțin dincolo de cortină, să vedem ce s-a jucat pe scena parlamentară.
Proiecte de Legi sau Povești pentru Adormit Copiii?
Senatorul nostru mândru ne vorbește despre proiecte de legi „foarte necesare și foarte urgente”. Trei dintre acestea sunt dedicate monumentelor istorice, iar unul a și devenit lege. Bravo! Dar să nu ne grăbim să aplaudăm, căci teatrul politic este plin de twist-uri. Celelalte două proiecte? Ei bine, acestea au „trecut deja de Senat”. Sună bine, dar unde este impactul real pentru cetățeanul de rând? Așteptăm încă răspunsul.
Facilități, Competiții și Spații Frigorifice
Continuăm cu alte patru proiecte de legi, de la facilități pentru întreprinderi de inserție socială, până la competiții pentru bani necesari amenajării spațiilor frigorifice. Suntem pe un „traseu bun”, ne asigură senatorul. Dar întrebarea rămâne: bun pentru cine? Proiectele sunt făcute cu „simțul datoriei”, dar cui îi folosesc cu adevărat?
100 de Lei pentru Carte Școlară și Fertilizarea In Vitro
Un alt proiect de lege propune 100 de lei pentru carte școlară pentru elevi. În sfârșit, ceva concret! Dar, așteptați, nu este oare acesta doar un mic plasture pe o rană mult mai mare? Și nu sărim prea repede la fertilizarea in vitro, unde România ar „stimula” sporul demografic. Oare nu sunt alte probleme mai presante de rezolvat înainte?
Infrastructură Rutieră și Sanitară, Eternele Probleme
Și cum să uităm de infrastructura rutieră și cea sanitară? Probleme vechi, promisiuni noi. Autostrada Unirii și infrastructura sanitară din Iași sunt pe radarul senatorului. Dar, din nou, unde sunt rezultatele concrete? Promisiuni în vânt, așteptări nesfârșite.
Doi ani în care ușa senatorului a fost „deschisă pentru dialog”. Dar ce s-a rezolvat, de fapt? Teatrul politic continuă, iar noi, spectatorii, suntem încă în așteptare. Proiectele nu se opresc aici, ne spune el. Nici speranța noastră, adăugăm noi. Dar, până când?
Sursa: Ziarul de Iași
